FMI avertizează: nivelul record al datoriei globale ajunge la 152 trilioane USD

Cea mai recentă ediţie a Monitorului Fiscal al FMI a tras un puternic semnal de alarmă când a dezvăluit un lucru tulburător: la 225% din PIB-ul lumii, datoria globală a sectorului nefinanciar – care cuprinde administraţia statului, gospodăriile şi companiile nefinanciare – se află în prezent la un nivel record de 152 trilioane de dolari.

În condiţiile creşterii datoriei globale a sectorului nefinanciar de la 200% din PIB în 2002 la 225% în 2015, este evident faptul că această creştere a datoriei a depăşit cu mult rata creşterii economice ca urmare a prăbuşirii valorii marginale a fiecărui dolar datorat, având ca rezultat reducerea creşterii dolarului.

După cum avertizează FMI, “două treimi sau aproximativ 100 trilioane de dolari, reprezintă datoriile sectorului privat lucru care, după cum a fost documentat într-o literatură amplă, poate atrage mari riscuri atunci când ajung la niveluri excesive. Totuşi, există o eterogenitate considerabilă, în condiţiile în care nu toate ţările se află în aceeaşi fază a ciclului datoriei, şi nici nu înfruntă aceleaşi riscuri. Totuşi, există temeri că mărimea totală a datoriei ar putea crea cadrul potrivit pentru un proces fără precedent de deleveraging privat care ar putea submina fragila recuperare economică”. Deleveraging-ul într-o economie se referă la reducerea liniilor de finanţare atât în sectorul privat cât şi în sectorul public, ceea ce conduce la o diminuare a datoriilor totale ca pondere în PIB.

Nu există niciun consens în ceea priveşte nivelurile de datorie în PIB ce ar trebui considerate a fi alarmante – noi considerăm că 225% se califică [pentru această poziţie] – a declarat FMI. Totuşi, crizele financiare tind să fie asociate cu datorii private excesive în economiile avansate şi în curs de dezvoltare, a mai precizat Fondul, fiind citat de BBG. În plus, cercetările au arătat că nivelul ridicat al datoriei este asociat cu o creştere redusă, chiar şi atunci când este evitată o criză. Dacă firmele şi companiile amână plătirea datoriilor, atunci ele ar putea deveni “foarte sensibile la şocuri, crescând, astfel riscul unui proces abrupt de deleveraging”, a precizat FMI.

FMI a adăugat că rezolvarea acestei probleme a datoriilor private nu este uşoară în mediul global curent marcat de o creştere scăzută a puterii nominale. După cum au avertizat analiştii, timp de mai mulţi ani, creşterea tot mai mare a poverii datoriei globale nu evidenţiază doar dificultatea stimulării economiei internaţionale într-un moment în care accesarea de credite, în special de către corporaţii, a ajuns deja la niveluri fără precedent, ci evidenţiază şi motivul pentru care băncile centrale sunt extrem de limitate în ceea ce priveşte nivelul ridicat la care pot împinge ratele dobânzii, în condiţiile în care această sumă fără precedent a datoriei globale este sustenabilă doar atâta timp cât costurile cu dobânzile asociate sunt în continuare oarecum controlabile, forţând rate negative record.

Fondul Monetar Internaţional subliniază, de asemenea, o altă caracteristică evidentă a datoriei care nu poate fi niciodată neplătită: aceasta conduce la alte crize.

Noi dovezi empirice confirmă faptul că aceste crize financiare tind să fie asociate cu niveluri excesive ale datoriei private atât în economiile de piaţă avansate cât şi în cele emergente, dar cu toate acestea, datoria publică ridicată nu este lipsită de riscuri. În particular, intrarea într-o criză financiară cu o poziţie fiscală slăbită duce la accentuarea profunzimii şi duratei recesiunii care decurge din acea criză. Motivul este acela că absenţa unor rezerve fiscale anterioare crizei reduce în mod semnificativ abilitatea de a desfăşura o politică fiscală contraciclică, în special în economiile de piaţă în curs de dezvoltare.