Colapsul sistemului ca mijloc de presiune: Deutsche Bank şi regimul Statelor Unite îşi creează presiuni reciproce

Vinerea trecută, acţiunile Deutsche Bank au atins un nivel minim record, după ce unele fonduri de asigurări au retras bani din institut. Pieţele financiare sunt agitate din cauza pretenţiilor de miliarde venite din partea Statelor Unite, deoarece este clar faptul că Deutsche Bank nu le va putea face faţă. Nu sunt puţini actorii care se tem de o nouă criză bancară. Vineri, când s-a răspândit vestea că amenda ar fi fost redusă de la 14 miliarde la 5,4 miliarde USD, cursul acţiunilor Deutsche Bank a început din nou să urce şi temporar valurile s-au calmat. Ce se ascunde în spate?

Deutsche Bank este conform FMI ”cea mai periculoasă bancă din lume”

Efectele unui eventual faliment al Deutsche Bank ar cântări mult mai greu decât în cazul Lehman Brothers din 2008: aproape fiecare bancă din lume are relaţii de afaceri cu Deutsche Bank şi de asemenea băncile puternice din Statele Unite s-ar vedea puse în pericol. Datorită reţelei pe care Deutsche Bank o are la nivel global, FMI a catalogat-o în această vară ca fiind ”cea mai periculoasă bancă din lume”. Banca este lider al pieţei în afaceri cu produse financiare complicate cum ar fi afaceri cu schimburi de dobânzi, speculaţii pe piaţa petrolului sau asigurări în cazul pierderii de credite, scrie ziarul ”Welt”. Aceste aşa-numite instrumente derivate sunt cele care fac din Deutsche Bank un factor de risc la nivel de sistem, iar dintr-o perspectivă pe termen lung afacerile cu aceste derivate vor constitui sursa primară de venit a băncii. Aceste tranzacţii se încheie între două părţi, dar afacerile au loc în afara burselor regulate, ceea ce face tranzacţia lipsită de transparenţă. Conform Băncii pentru Compensări Internaţionale de Plăţi (BIZ), băncile germane au exportat în întreaga lume un total de derivate în volum de 881 miliarde USD, fiind astfel campioni mondiali la derivate. (Comparativ: britanicii au 713, Elveţia 478, iar SUA 380 miliarde USD în contracte cu derivate peste propriile graniţe, conform BIZ). Şeful Deutsche Bank, John Cryan, se află acum într-o situaţie incomodă: trebuie să reuşească să reducă amenda de 14 miliarde USD la 4 miliarde, sumă ce ar putea fi încă gestionată, a calculat Banca JP Morgan din SUA. În orice caz, şeful băncii nu poate duce tratative veşnice şi nici nu se poate juca cu timpul, deoarece cu cât nesiguranţa persistă, cu atât va fi mai probabil ca marii clienţi să-şi retragă banii de la Deutsche Bank, ceea ce ar pune presiuni suplimentare asupra băncii. Atuul sistemic al Deutsche Bank este abilitatea sa de a crea presiuni la un nivel foarte înalt, deoarece administraţia Statelor Unite - în interesul protejării industriei financiare americane - nu poate risca falimentul Deutsche Bank.

Lupta pentru putere dintre SUA şi UE

Într-un articol pentru publicaţia EPOCH TIMES, jurnalistul independent Ernst Wolf scria: ameninţarea ministrului Justiţiei al Statelor Unite adresată Deutsche Bank poate fi considerată un răspuns la amenda de 13 miliarde de EURO impusă de Comisia UE companiei Apple. Conform d-lui Wolf, în culise s-a dus recent o luptă îndârjită între SUA şi UE. Ambele au pe terenul propriu probleme nerezolvate şi încearcă prin toate mijloacele să distragă atenţia de la ele şi să-i provoace celeilalte părţi pagube cât mai mari. Pentru a-şi crea avantaje concurenţiale, în momentul de faţă cele două ar risca o criză financiară mondială sau chiar un război atomic. Wolff este autor al cărţii “Puterea Mondială FMI – cronica unui raid”. El susţine că guvernul federal are demult un plan de urgenţă pentru salvarea Deutsche Bank, cu toate că acesta se bazează pe banii plătitorilor de impozite.