Fenomenul CG. Are CNSAS toate instrumentele pentru demascarea foştilor securişti şi turnători? Ce spune şeful instituţiei?

Evoluţia fulminantă a lui Călin Georgescu, de la un cvasi-necunoscut la câştigător al turului 1 al alegerilor prezidenţiale, a pus în centrul atenţiei publice problema influenţei pe care fosta Securitate ceauşistă, în fapt foştii ei exponenţi, securişti şi turnători, o are încă în societatea românească.

Cum punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara a rămas doar un deziderat, foştii nomenclaturişti şi securişti au intrat în politică. Au făcut legi care să-i ajute. Au prosperat. Unii dintre ei au intrat în afaceri, şi nu orice fel de afaceri, ci afaceri mari, au dat tunuri şi au fost achitaţi (sau faptele li s-au prescris) cu ajutorul pârghiilor pe care şi le-au creat în Justiţie. Au manipulat opinia publică şi au influenţat-o cu sprijinul oamenilor pe care îi au în mass-media.

Pe scurt, oamenii fostei Securităţi n-au dispărut niciodată. Vedem în continuare nume de foşti securişti/colaboratori inclusiv pe listele partidelor pentru funcţii publice. Iar dacă există un aspect pozitiv al fenomenului CG, despre care presa a scris că are îngrengături puternice cu foşti securişti şi nomenclaturişti, este că ni s-a reamintit în forţă acest lucru.

Iar singura instituţie în măsură să îi deconspire pe securiştii şi turnătorii dintre noi – un demers de minimă şi necesară igienă morală în condiţiile în care o lege a lustraţiei nu am reuşit să avem – este Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Are însă CNSAS tot ce îi trebuie pentru a-i deconspira pe foştii securişti şi colaboratori? Am încercat să obţinem acest răspuns de la Constantin Buchet, preşedintele Colegiului CNSAS, venit luni în Parlament pentru a prezenta punctul de vedere al instituţiei pe care o conduce pe tema bugetului alocat pentru 2025.

Principalul nostru punct de interes au fost Registrele Jurnal pentru Evidenţa Reţelei Informative, care cuprindeau numele tuturor colaboratorilor, inclusiv ale celor ale căror dosare au fost distruse. Fostul şef al departamentului Investigaţii din CNSAS, Răzvan Popa, explica în septembrie, pe Facebook, că acestea sunt cheia de boltă a deconspirării foştilor colaboratori ai Securităţii.

„În absenţa instrumentelor de căutare-regăsire a informaţiei din arhivă, unii informatori nu vor fi deconspiraţi niciodată, oricât ne-am strădui şi oricât ne-am dori unii dintre noi”, comenta la momentul respectiv membra Colegiului CNSAS, Germina Nagâţ, informaţia distribuită de colegul ei. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

Revenind la dialogul cu Buchet, acesta a susţinut că CNSAS a preluat o parte dintre aceste registre, care le-ar putea furniza investigatorilor cheia pentru a-i identifica pe foştii colaboratori. Nu ştim când vor fi preluate toate. Redăm fragmentul relevant din interviu. Declaraţiile integrale pot fi urmărite în materialul video.

Buchet: Noi mai avem de preluat arhiva fostei Securităţi de la Serviciul Român de Informaţii. Avem de la Ministerul Apărării şi, nu în ultimul rând, de la Administraţia Penitenciarelor fişele foştilor deţinuţi politic sau documente asociate dosarelor penale. Avem o hală, hala 4, la Popeşti-Leordeni, pe care o sistematizăm în regie proprie (...)

Reporter: Spuneaţi şi de arhivele SRI-ului. La plecarea din funcţie, Eduard Hellvig spunea că s-au predat documentele (arhiva fostei Securităţi) către CNSAS. Înţeleg totuşi că mai aveţi lucruri de preluat.

Buchet: Sigur, acolo este o stare obiectivă din punct de vedere al spaţiului. Noi avem această hală, pe care am preluat-o prin Hotărâre de Guvern în 2021. Era în administrarea Societăţii Române de Radiodifuziune. Noi am identificat-o, am preluat-o, dar elementele de sistematizare, de intabulare, de cadastrare la nivelul primăriei Popeşti-Leordeni şi la Agenţia Naţională de Cadastru au durat foarte mult. Avem acest proiect şi la CNI, care va fi activat când vom avea aceste elemente tehnice, astfel încât să putem pune acele fişe în condiţii adecvate...

Reporter: Dar a predat-o totuşi. Ştiu că vă lipseşte exact cheia de boltă pentru deconspirarea foştilor colaboratori: Registrele Jurnal ale fostei Securităţi. Când le veţi primi?

Buchet: Am primit CID-ul – Centrul de Informatică şi Documentare – care este, de fapt, inima informativă a fostei Securităţi. Cu siguranţă, Registrele Jurnal vor fi preluate progresiv. Am preluat deja din câteva judeţe, dar, repet, avem această inimă informativă, cum i-am spus, a fostei Securităţi, care radiografiază statutul fiecărui cetăţean în relaţia cu fosta Securitate.

Reporter: Revenind la Registrele Jurnal, nu au intrat, practic, în posesia dumneavoastră din motive logistice sau nu vi le-a predat SRI-ul?

Buchet: Noi avem un dialog cu SRI, comisii de discuţii chiar şi cu tehnicienii. E o chestiune care, sigur, este în desfăşurare. Activitatea aceasta de preluare are şi reguli legate de un imperativ logistic, precum şi chestiuni ce ţin de alte legi, inclusiv de Legea Siguranţei Naţionale. Deci, este un proces continuu şi un proces critic.

Reporter: Dar vi le-au predat? Vi le-au pus la dispoziţie? Le puteţi prelua mâine, de exemplu, dacă aţi avea spaţiu? Aţi putea face preluarea? Înţeleg că deconspirarea ar putea fi făcută mult mai uşor dacă aveţi Registrele Jurnal, pentru că dosarele celor care au fost înscrişi în PCR au fost distruse.

Buchet: Cu siguranţă, v-am spus, CID-ul cuantifică aceste elemente. Totuşi, era un element de revoluţie informatică pentru fosta Securitate, în sistemul IBM. Deci, nu era chiar ceva rudimentar, ca o socotitoare de clasa I. Cred că acesta este un instrument şi un parcurs superior în ceea ce priveşte elementul de verificabilitate şi de asociere cu statutul unui cetăţean în relaţia cu fosta Securitate comunistă.

Interviul integral poate fi urmărit aici.

Atragem atenţia că în baza de date a fostei Securităţi (la care dl Buchet se referă cu acronimul CID) a rămas doar ceea ce nu s-a distrus, sustras sau ascuns, pe când Registrele Jurnal conţin numele tuturor colaboratorilor fostului organ represiv comunist.

În ceea ce priveşte problemele de logistică, mai exact rezolvarea problemei spaţiului pentru depozitarea Registrelor Jurnal, consultat de Epoch Times, fostul şef al departamentului de investigaţii din CNSAS, Răzvan Popa, a punctat faptul că vorbim de câteva volume pentru fiecare judeţ, fiecare direcţie centrală şi fiecare serviciu de contrainformatii militare, deci nu mai mult de 60 de registre, ceea ce ar putea însemna maximum 1000 de volume.

"La vreo 3 cm registrul, înseamnă 30 metri liniari. Să fim serioşi, nu de spaţiu e problema, ci de voinţă şi putinţă", a opinat Răzvan Popa.