Scandalul Nordis. Percheziţii în România şi în Principatul Monaco soldate cu un sechestru pe 200 de apartamente şi case

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a anunţat miercuri că, în cadrul activităţilor de urmărire penală efectuate în cazul NORDIS, a fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile (apartamente şi case).

Sursa citată mai informează că au mai fost sechestrate şi 5 spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni.

De asemenea, au fost blocate un număr de 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice şi juridice.

"Urmare comunicatelor de presă nr. 1 din 03.02.2025 şi nr.1 din 04.02.2025, Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cadrul activităţilor de urmărire penală efectuate în cauza privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile (apartamente şi case), 5 spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni.

De asemenea, au fost blocate un număr de 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice şi juridice.

Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie", se precizează în comunicatul publicat pe site-ul DIICOT.

Context

Reamintim că Poliţia Română a anunţat marţi printr-un comunicat de presă că în urma percheziţiilor efectuate luni, 3 februarie, de către poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, împreună cu procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, pe teritoriul României şi Principatului Monaco, la datele de 3 şi 4 februarie 2025, a fost dispusă reţinerea a 11 persoane (7 bărbaţi şi 4 femei) şi măsura controlului judiciar faţă de 2 persoane.

Potrivit sursei citate, cei în cauză sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

În urma percheziţiilor, au fost descoperite şi ridicate peste 50 de sisteme informatice şi dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri şi hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro şi alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii şi genţi ce poartă însemnele unor mărci cunoscute), precum şi alte mijloace de probă.

Actele de urmărire penală au fost realizate cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, iar acţiunea a fost realizată cu suportul jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Percheziţii în România şi în Monaco

Luni, au fost puse în aplicare 65 de mandate de percheziţie domiciliară, pe teritoriul României şi Principatului Monaco, dintre care 63 s-au desfăşurat în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa-Năsăud şi Prahova, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

Cercetările efectuate până în prezent vizează 72 de persoane, dintre care 40 sunt persoane fizice şi 32 de persoane juridice. În urma cercetărilor a reieşit că, începând cu anul 2018, trei dintre acestea ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care ar fi conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex.

Acest mecanism consta în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite, supuse procesului de spălarea banilor

Poliţia Română informează totodată că fondurile financiare obţinute în mod ilicit erau supuse unui proces de spălare a banilor.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată ar fi fost format din persoane apropiate liderilor, rude sau prieteni, care ar fi aderat la grupare şi ar fi sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi.

Ultimul palier ar mecanismului infracţional ar fi sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică - notari şi avocaţi incluşi - şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Promisiuni de vânzare-cumpărare de aproape 200 milioane de euro

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a 5 societăţi comerciale, ar fi încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), peste 957.000.000 de lei (peste 195 de milioane de euro).

Fondurile astfel constituite ar fi fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, transferuri către persoane juridice, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii, de aproximativ 346.000.000 de lei şi 2.400.000 de euro.

În primele două situaţii, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor ar fi avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparenţa legalităţii operaţiunilor prin care sumele de bani ar fi ieşit din patrimoniul societăţilor (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părţi sociale, respectiv înfiinţarea şi/sau preluarea a zeci de societăţi pentru a simula operaţiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca provenienţă avansurile achitate de către clienţi sa poate fi externalizate sub aparenţa unor contracte de prestări servicii sau achiziţii de bunuri).

Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani ar fi urmat aceeaşi destinaţie, conturile membrilor grupării şi retragerea în numerar.

În acelaşi interval de timp, persoanele în cauză ar fi indus în eroare, în urma executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiţionale şi contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidenţiale, mai multe persoane fizice şi juridice, în mod direct sau indirect.

Aceasta se realiza prin intermediul angajaţilor societăţilor cu atribuţii în vânzări, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor, către un număr mare de clienţi, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată şi repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realităţii obiective şi prin presarea clienţilor cumpărători să accepte alte termene şi condiţii dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor şi impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la graniţa cu Ucraina).

Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării ar fi constat şi în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiţionarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligaţii neinserate iniţial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinţei locuinţelor pe o perioadă lungă de timp, intenţia de a folosi apartamentele edificate în interes propriu - pentru funcţionarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terţe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicţia notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligaţiei de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relaţiilor contractuale sub sancţiunea plăţii unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienţilor.

Cei în cauză ar fi recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor, pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucţionarea accesului clienţilor în şantiere, pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăţi urmată la scurt timp de rezoluţiunea vânzării, în scopul needificării şi/sau nepunerii la dispoziţia clienţilor a imobilelor contractate.

Astfel, membrii grupării ar fi produs pagube materiale substanţiale clienţilor, corelativ cu obţinerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste. În mod repetat şi la intervale diferite de timp, liderii grupului infracţional ar fi dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operaţiuni fictive de achiziţii, în scopul diminuării bazei impozabile şi deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată.