Cifre îngrijorătoare. Analfabetismul numeric aproape se dublează în liceu, comparativ cu şcoala primară
Analfabetismul numeric constă în dificultatea sau incapacitatea unei persoane de a înţelege şi utiliza concepte matematice de bază în viaţa de zi cu zi. Acesta este echivalentul analfabetismului clasic, dar în domeniul numerelor şi al calculului.
Potrivit unui studiu de specialitate realizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie (AVE România) şi Brio care a constat în testarea unui eşantion de elevi, s-a constatat că acest fenomen creşte constant de la nivelul şcolii primare la nivelul elevilor de liceu, informează Edupedu.ro.
Raportul ce prezintă rezultatele acestei testări a fost făcut public miercuri şi indică un nivel mediu de analfabetism numeric de peste o treime (36%) la nivelul elevilor participanţi. Studiul are un număr substanţial de participanţi, iar autorii afirmă că au urmărit criterii de reprezentativitate la nivel naţional.
Studiul a încadrat participanţii în cinci categorii de funcţionalitate, la nivelul fiecărei clase. Ultimele 2 dintre acestea (D – funcţionalitate foarte limitată şi E – risc major) reprezintă analfabetism numeric funcţional, pe când categoriile A (funcţionalitate excelentă), B (bună) şi C (limitată) reprezintă funcţionalitate numerică.
Analiza arată că analfabetismul numeric creşte constant pe parcursul şcolii, în cazul elevilor participanţi: de la o medie de 25% pentru clasele primare, la 36% în clasele gimnaziale, până la 46% la nivel de liceu. Evoluţia, la nivel de şcoală primară şi gimnaziu, este reflectată şi în rezultatele elevilor români la cea mai recentă testare internaţională TIMSS (2023).
Raportul notează diferenţe şi evoluţii semnificative în funcţie de sex, mediu de provenienţă sau statut socio-economic.
Potrivit rezultatelor obţinute de elevi din diverse categorii rezultă că la nivel general, este raportat un nivel mediu de analfabetism funcţional numeric de 35,73% la nivelul participanţilor. Acest procent include elevii aflaţi în situaţie de risc major (categoria E), care reprezintă 15,6% din total.
La polul opus, la categoria funcţionalităţii „excelente” (categoria A), se încadrează 13,17% dintre elevii participanţi.
După ciclu şcolar, trei sferturi dintre elevii de şcoală primară participanţi (74,96%) prezintă funcţionalitate numerică, în timp ce 25% se încadrează la analfabetism funcţional (8% – situaţie de risc major).
Situaţia se schimbă în gimnaziu, unde doar 64,41% sunt funcţionali numeric, iar 35,59% – analfabeţi funcţional (17% – situaţie de risc major). Ea se agravează la liceu, unde aproape jumătate dintre elevii participanţi (46,31%) se încadrează la analfabetism numeric funcţional, iar unul din cinci (21,69%) este în situaţie de risc.
Nivelul de analfabetism depăşeşte jumătate dintre elevii participanţi (56,56%) la nivelul clasei a X-a. În clasa a IX-a se apropie de pragul de 50% (48,51%), dar scade, în clasa a XII-a, la un nivel de sub 40%, similar celui din clasele a VII-a şi a VIII-a.
După domenii de studiu al matematicii, analfabetismul numeric este cel mai pronunţat în cazul Statisticii (54,42%), urmat de Algebră (45%). Puţin peste o treime dintre participanţi (35,9%) s-au încadrat în categoriile analfabetismului numeric la Geometrie, iar cel mai scăzut nivel al analfabetismului se remarcă la Proprietăţi ale numerelor (20,4% dintre elevii participanţi) şi Măsurare (27,59%).
În acelaşi timp, nivelul de analfabetism creşte constant în funcţie de mediul de provenienţă, de la urbanul mare (22,23%) la metropolitan, urbanul mic şi atingând nivelul maxim, de peste jumătate dintre elevi, în rural (58,16%).
Iar situaţia se repetă în cazul analizei după statutul socio-economic: doar 17,24% dintre elevii cu cel mai ridicat statut socio-economic (01) se încadrează la analfabetism numeric funcţional, pe când 5,9% se încadrează la nivel de excelenţă. În acelaşi timp, la cel mai scăzut nivel socio-economic (04), doar 3,9% se încadrează la excelenţă, pe când mai bine de jumătate (56,2%) se încadrează la analfabetism funcţional numeric.
Mai multe detalii, aici.
