Expert moldovean: „Rusia va accepta o înfrângere vremelnică la Vilnius”(interviu)

„Instrumentele de presiune ale Rusiei în Republica Moldova rămân aceleaşi – embargoul economic, provocarea separatismelor, prezenţa trupelor militare, expulzarea migranţilor, etc. Cu toate acestea, este greu de crezut că, până la Vilnius, Rusia va recurge la aceste instrumente pe scară largă. Rusia nu se va grăbi deoarece pe termen mediu şi lung ea s-ar putea să aibă un avantaj comparativ în raport cu Uniunea Europeană”, susţine Cornel Ciurea, politolog la Idis Viitorul într-un interviu pentru Epoch Times. În opinia sa, Republica Moldova a „respectat forma înţelegerii avută cu UE, dar din punctul de vedere al fondului putem constata o capacitate admirabilă a Chişinăului de a mima conţinutul reformelor fără a furniza rezultate palpabile”.

Cum a reuşit Republica Moldova să nu cedeze presiunilor economice ale Rusiei, aşa cum a făcut Armenia? Cât de dependentă este ţara economic de Rusia?

Există două explicaţii care cred sunt revelatorii. Una ţine de geografie – Moldova se află mult mai aproape de Europa decât Armenia. Influenţele europene sunt mult mai puternice ceea ce explică şi parcursul proeuropean mult mai accentuat al Chişinăului în raport cu Erevanul. Cea de-a doua explicaţie ţine de securitate – trebuie să recunoaştem că Moldova nu este înconjurată de adversari redutabili, precum Azerbaidjanul sau Turcia. Din acest punct de vedere, Armenia este mult mai vulnerabilă şi are nevoie de un aliat puternic. Rusia joacă acest rol.

Ce instrumente mai poate să folosească Rusia pentru a împiedica Republica Moldova să semneze acordul de liber schimb cu UE la Vilnius sau la ce represalii ar putea recurge apoi?

Instrumentele de presiune ale Rusiei sunt foarte bine cunoscute – embargoul economic, provocarea separatismelor, prezenţa trupelor militare, expulzarea migranţilor, etc. Cu toate acestea, este greu de crezut că până la Vilnius Rusia va recurge la aceste instrumente pe scară largă. Rusia nu se va grăbi deoarece pe termen mediu şi lung ea s-ar putea să aibă un avantaj comparativ în raport cu Uniunea Europeană. S-ar putea ca Rusia să accepte o înfrângere vremelnică la Vilnius, dar îşi va mobiliza forţele ulterior pentru a câştiga întreg războiul.

Cât de tare au afectat economia Republicii Moldova măsuri precum interzicerea exportului de vinuri? Dar declaraţiile lui Dimitri Rogozin, care ameninţa indirect cu sistarea gazelor la iarnă?

Interzicerea exportului de vinuri nu putea să producă un efect comparabil cu cel din 2006, atunci când Moldova deţinea o bună parte din piaţa Rusiei. Acest embargou a avut rolul de a servi drept un semnal de avertisment pentru Moldova. În mod curios, experţii moldoveni n-au luat în calcul existenţa unor asemenea riscuri atunci când au evaluat avantajele asocierii la Uniunea Europeană. Rusia a amintit prin acest embargou că ea poate recurge la acţiuni destul de dure. În ceea ce priveşte blocarea importului de gaze, reacţia societăţii moldovene a fost mai curând una isterică, caracteristică unui stat mic înconjurat de vecini mari. Eu cred că pericolul a fost mult supraestimat.

Cum evaluaţi reacţia UE la şantajul rusesc menit să împiedice semnarea acordurilor de asociere şi liber schimb al Republicii Moldova şi al Ucrainei cu Uniunea?

Moldova a câştigat dreptul formal de a semna Acordul de Asociere şi obţinerea regimului liberalizat de vize. Cu toate acestea, Uniunea Europeană ar avea temeiul politic de a refuza aceste drepturi Republicii Moldova în cazul în care va fi interesată de aşa ceva.

Reacţia UE nu este clară. Parlamentul European a făcut declaraţii de solidarizare cu Republica Moldova. De asemenea, reprezentanţi ai statelor precum Polonia sau România s-au obligat să consume vinuri moldoveneşti, ca un fel de reacţie la embargoul rusesc.

De asemenea, a fost anunţată liberalizarea comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniul vinurilor. Cu toate acestea, acţiunile nu sunt în totalitate convingătoare. Aparent, liberalizarea comerţului cu vinuri nu poate aduce mari beneficii Republicii Moldova întrucât ţara noastră nu dispune de capacităţi suplimentare pentru mărirea exportului.

Gestul europenilor de a consuma vinuri este mai curând simbolic deoarece gusturile consumatorilor depind mai puţin de deciziile politice. În aceste condiţii, cel mai convingător ar fi existenţa unui dialog între UE şi Rusia în chestiunea vecinătăţii. Acest dialog pare să lipsească făcând loc confruntărilor şi conflictelor.

Şi-a făcut Chişinăul temele pentru Summitul de la Vilnius? În ce măsură R. Moldova a implementat reformele la care s-a angajat faţă de UE?

Din punct de vedere tehnic, Chişinăul a executat tot ce i s-a cerut. Putem spune că a fost respectată forma înţelegerii avută cu UE. Din punctul de vedere al fondului însă, putem constata o capacitate admirabilă a Chişinăului de a mima conţinutul reformelor fără a furniza rezultate palpabile. Aş spune că Moldova a câştigat dreptul formal de a semna Acordul de Asociere şi obţinerea regimului liberalizat de vize. Cu toate acestea, Uniunea Europeană ar avea temeiul politic de a refuza aceste drepturi Republicii Moldova în cazul în care va fi interesată de aşa ceva.

Cornel Ciurea este politolog la IDIS Viitorul.