Expert antidrog: Cartelurile nu au preferat Rotterdam, Amsterdam, sau Marsilia, ci Portul Constanţa. Are vulnerabilităţi majore

De ce au preferat cartelurile să treacă tone de cocaină prin Portul Constanţa şi nu prin alte porturi din lume, care ar fi fost mii de kilometri mai aproape de destinaţiile finale? Expertul antidrog Cătălin Tone a subliniat, în emisiunea "Politica zilei" realizată de Ioana Constantin, vulnerabilităţile majore ale acestui port strategic al României.

Jurnalistă: A fost o captură record de cocaină, peste 3 tone de cocaină capturate în portul Constanţa, vedeţi şi imaginile acestea, cu aceste butoaie, da, cocaină printre ananas, mango, fructe congelate. Înţeleg că nu erau pentru noi, trebuia să ajungă în Olanda, dar cu toate astea a rămas o captură promisă, o parte din cocaina promisă şi celor care facilitau aici în România, pentru piaţa din România, dar nu mi-amintesc că am mai avut vreo captură de genul acesta până acum în România?

Cătălin Tone: Nu. Este un mod de operare întâlnit pentru prima oară în România, cocaină dispersată, pentru că nu a fost calupuri, ea a fost dispersată în masa pulpei de fructe, mure şi ananas. Au mai fost câteva capturi la nivel mondial, dar în România nu. Este un mod de distribuire atipic, pentru că presupune din partea traficanţilor un efort deosebit şi se face această măsură tocmai pentru a nu fi identificată cocaina de scaner.

În momentul în care există un calup, sau există undeva, nu ştiu, într-o pungă cu astfel de droguri, ele sunt uşor identificabile de către scaner, dar dacă cocaina, praful este distribuit, este răspândit în butoaie, că au fost 75 de butoaie şi 88 de cutii, atunci scanerul identifică cu greutate.

Şi, de asemenea, chiar dacă scanerul dă anumite semnale, cel care este la pupitru, la monitor, trebuie să aibă experienţă să ştie dacă ceva este în neregulă cu această parte. Au fost, aşa cum spuneam, 75 de butoaie, au rămas 4 în România şi celelalte 88 de cutii.

Undeva, cele rămase în România se pot extrage, aşa cum au spus specialiştii, între 20 şi 80 de kg de cocaină, care se pare că erau destinate pentru piaţa de consum din România. România nu este o consumatoare înrăită de cocaină, pentru că este o ţară săracă. România este campioană, ştim, la cristale, la 10 lei piculeţul, nicidecum la zona de cocaină, drog care se vinde în general în zona litoralului, se vinde în general la cluburi, la festivaluri şi în mediile highlife.

Este o captură care a trebuit să dea de gând autorităţilor, pentru că vorbim aici despre faptul că marea majoritate a cantităţii avea destinaţie Olanda. Vedem cartelurile care sunt foarte bine puse la punct, care lucrează cu Ecuadorul, pentru că drogurile se fabrică în Ecuador, Venezuela, Peru, Columbia. Nu au preferat Rotterdam, Amsterdam, Bruxelles, care e la îndemână, scurtând cu mii de kilometri distanţa. Nu au preferat Hamburg, Marsilia şi au preferat Portul Constanţa. Eu, ca specialist, am două explicaţii. Una este legată de faptul că Portul Constanţa încă nu are dotarea necesară, un scanner performant, şi, de asemenea, specialişti ca să facă aceste lucruri.

Să ne amintim exerciţiul pe care l-a făcut un lider de sindicat din poliţie când s-a plimbat cu un calup de făină o zi întreagă şi clar a fost vulnerabilitatea portului vizibilă. Şi, de asemenea, putem să spunem faptul că ei preferă aceste zone pentru că există şi corupţie. Corupţie care a fost demonstrată în urmă cu câteva zile de către DNA, când a arestat doi vameşi, un comisionar vamal.

Jurnalistă: O întrebare pentru oamenii care se uită la noi şi încearcă să înţeleagă dacă îşi cumpără fructe congelate sau fructe de orice fel, se întâlnesc cu drogurile, sau doar se ascund bine drogurile pe acolo? Adică, nu ştiu cât de periculos este pentru sănătatea noastră după ce se întâmplă aşa ceva.

Cătălin Tone: Eu cred că nu trebuie să ne facem griji pentru că, în practică, această masă vegetală s-a folosit exclusiv pentru ascunderea...

Jurnalistă: Nu ajunge în comerţ ulterior?

Cătălin Tone: Nu, pentru că ştiţi care este mecanismul? Nu că n-ar fi în stare ăştia, că ştim cum sunt. Dar problema se pune că într-un trafic de cocaină se câştigă sume imense de bani şi nu mai stau ei în drum de câteva tone de suc şi de pulpă de fructe. Iar extracţia respectivă presupune uneori amestecul cu diferiţi solvenţi, cu diferite substanţe care diluează şi afectează calitatea fructelor respective. Nu, nu cred că s-ar ajunge aici.

Jurnalistă: În cazul acestei capturi, noi înţelegem că mai degrabă a fost un filaj, ca să spunem aşa, asupra acestei reţele, decât o captură realizată efectiv, tehnic, în portul Constanţa, nu? Adică înţelegem că au avut informaţii cei din portul Constanţa?

Cătălin Tone: Să ştiţi că în comunicatele de presă nu se menţionează care a fost factorul declanşator pentru că e firesc, în baza unei informaţii, în baza unei cooperaţii internaţionale, să nu uităm, vedeţi că Ecuadorul şi America Centrală ştiţi că sunt foarte bine monitorizate de către americanii de la DEA. Avem un birou DIA în America. Nu s-a spus lucrul ăsta. E posibil să fie. E posibil să fie o simplă informaţie. E posibil să fie şi dibăcia unui vameş, dar lucrurile se vor lămuri în timpul anchetei şi în cursul judecăţii. Mă gândeam la scannerul performant care ne lipseşte şi de asta ziceam că poate n-am avut neapărat capacitatea tehnică efectivă, dar e bine că s-a întâmplat captura asta!