Exclusiv. Efectele perverse ale reformei electorale (interviu)

Comisia de Cod electoral a anunţat astăzi trimiterea legilor alegerilor locale, partidelor politice şi a finanţării partidelor politice către Senat în ciuda îngrijorărilor exprimate de societatea civilă privind lipsa de transparenţă a activităţii Comisiei şi a noilor bariere impuse de aceasta partidelor noi.

Codru Vrabie, expert în bună guvernare şi reprezentant al Asociaţiei Funky Citizens, membră a Campaniei Politică fără Bariere, a explicat într-un interviu acordat Epoch Times cum partidele locale sunt radiate dacă nu depun candidaturi în minim 75 de localităţi (alegeri locale), o listă judeţeană completă (parlamentare) sau o candidatură (la europarlamentare) la două alegeri succesive. În opinia sa, criteriul de teritorialitate a fost eliminat pe uşa din faţă şi reintrodus pe uşa din dos.

Epoch Times: Ultimele şedinţe ale Comisiei au arătat că unele dintre propunerile societăţii civile au fost acceptate, dar ce vi s-a dat cu o mână, vi s-a luat cu alta. Anulează prevederile privind radierea câştigurile obţinute – înfiinţarea unor noi partide cu trei membri fondatori şi fără criteriu de teritorialitate?

Şi da şi nu. În actualul cadru legislativ există totuşi posibilitatea organizării de partide judeţene. Este un pas înainte faţă de situaţia anterioară când existau doar partide naţionale însă noi ne-am fi dorit o reformă în doi paşi, şi nu s-a făcut decât unul.

Dincolo de procedura de radiere, care ţine strict de legea partidelor politice, mai există procedura de decontare a cheltuielilor din campania electorală şi cea cu privire la subvenţionarea partidelor politice pe ciclul electoral de patru ani. Toate trei sunt îndreptate către existenţa partidelor judeţene, nu către existenţa partidelor locale.

O altă problema este cea a transparenţei lucrărilor acestei comisii pentru că de unde începuseră foarte frumos în 28 ianuarie cu invitarea organizaţiilor societăţii civile şi participarea neîngrădită la lucrările Comisiei, din momentul în care au apărut cele trei subcomisii, opacitatea şi-a făcut loc în activitatea parlamentarilor şi pe legea alegerilor locale nu am avut niciodată ocazia să ne uităm la primul draft. Am văzut modificările în foarte mare viteză la şedinţa comisiei de săptămâna trecută, iar astăzi s-a aprobat fără să vedem textul final.

În ceea ce priveşte legea alegerilor parlamentare, subcomisia încă nu a produs primul draft, deci nu ştim ce scrie acolo şi în ceea ce priveşte legea finanţării şi legea partidelor politice, noi nu ştim exact ce anume s-a adoptat astăzi pentru că draftul final pe care s-a lucrat nu a fost disponibil, am senzaţia, nici măcar pentru membrii comisiei, pentru parlamentari.

În aceste condiţii este foarte probabil că în perioada următoare să intervenim pe parcursul legislativ, mai ales pe legea partidelor politice şi la Senat şi la Camera Deputaţilor, iar în ceea ce priveşte Legea Finanţării partidelor pe chestiunile decontării şi subvenţionării luăm în considerare inclusiv să apelăm la instituţia prezidenţială pentru o posibilă retrimitere a legilor în Parlament.

Ce aţi obţinut şi ce aţi pierdut pe parcurs în această comisie?

Am obţinut înfiinţarea partidelor cu doar trei membri, dar nu este încă clar ce se întâmplă cu criteriul de teritorialitate pentru ca el a fost eliminat pe uşa din faţă şi reintrodus pe uşa din dos. Aşteptăm şi noi motivarea Curţii Constituţionale asupra deciziei din 26 februarie pentru că vrem să vedem cum anume a argumentat pe chestiunea criteriului teritorial.

Reprezentanţii Campaniei Politică fără Bariere au reuşit să obţină finanţarea partidelor în funcţie de numărul de voturi însă, pe de altă parte, Comisia de Cod Electoral a pus o barieră cu privire la decontarea campaniilor electorale ( 3% din voturile obţinute la nivelul unui judeţ şi o altă barieră cu privire la subvenţionarea vieţii de partid pe ciclul electoral pe pragul electoral de 5%).

Am mai obţinut deschiderea posibilităţii ca un alegător să susţină mai mulţi candidaţi în acelaşi timp şi condiţii egale pentru candidaţii independenţi şi cei afiliaţi de partid. Ne-am fi dorit o reducere a numărului de susţinători necesare candidaturilor de 0,5% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale dintr-o circumscripţie. Partidele au votat pentru 1%, cifra maximală prevăzută de recomandările Comisiei de la Veneţia

Un partid care câştigă alegerile locale în primăvara lui 2016, dacă nu pune un candidat la alegerile parlamentare, este radiat şi se organizează în acea localitate alegeri locale parţiale sau anticipate la mai puţin de un an de la alegerile locale la termen.

La ce măsuri vă gândiţi pentru ca aceste partide nou înfiinţate să poată concura efectiv?

Dacă pachetul de legi rămâne aşa, un partid local se va putea înfiinţa şi va intra în competiţia electorală, dar va trebui să aibă suficiente resurse ca să se menţină pe parcursul următorilor ani de zile. La chestiunea cu radierea apare o problemă majoră. Un partid local care va câştiga alegerile în judeţul Roman,să zicem în Reghin sau Reşiţa şi va avea majoritatea în Consiliul Local, ca să nu fie radiat, va fi obligat să depună candidaturi şi la alegerile parlamentare, iar acesta este un efect pervers care va face ca buletinele de vot de la alegerile parlamentare din toamna lui 2016 să fie groase cât cartea de telefon.

Acest efect va veni nu din cauza faptului că se înfiinţează partide cu 3 membri, ci pentru ca această comisie a introdus procedura de radiere atât de drastică încât poate conduce la o situaţie absolut bizară în care un partid care câştigă alegerile locale în primăvara lui 2016, dacă nu pune un candidat la alegerile parlamentare, este radiat şi se organizează în acea localitate alegeri locale parţiale sau anticipate la mai puţin de un an de la alegerile locale la termen.

Noua regulă este că radierea se produce în urma neparticipării la două alegeri succesive...

Da, iar noi am propus regula mai laxă – două alegeri de acelaşi tip, adică să treacă un termen normal, un ciclu electoral de patru ani. Procedura de radiere ca logică e chestionabilă pentru că în condiţiile în care acum partidele nu mai au acces privilegiat la sedii, o altă solicitare a noastră, iar accesul la finanţarea publică este foarte limitat, ni se pare că nu are nicio noimă să introduci o procedură de radiere pentru că de fapt simpla existenţă a unui partid în registru nu incomodează pe absolut nimeni cu nimic.

Cum se explică cerinţa din noua lege a partidelor legată de depunerea de candidaturi în minim 75 de localităţi. Nu este subminat astfel principiul renunţării la criteriul de teritorialitate?

Tocmai de aceea aşteptăm cu mare interes motivarea deciziei CCR din 26 februarie pentru că acolo e posibil să descoperim că inclusiv această limitare este neconstituţională. Atunci va trebui intervenit pe parcursul legislativ la Senat sau la Cameră şi făcută această corecţie.

Noi am atenţionat încă de săptămâna trecută în Comisie că există nişte necorelări între textele noi şi vechi ale legii care vor da mari bătăi de cap nu doar partidelor locale, ci şi Autorităţii Electorale Permanente. Urmează să vedem în săptămânile următoare dacă majoritatea parlamentară vrea să corecteze aceste lucruri sau dacă doreşte să aibă pe cine să dea vina, scoţând ţap ispăşitor societatea civilă pe motiv că noi am propus nişte modificări. Efectele perverse nu provin din modificările propuse de noi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.