Politică fără bariere: Cum putem sparge monopolul actualelor partide

La alegerile europarlamentare, comunitatea Uniţi Salvăm a formulat revendicări privind modificarea legislaţiei electorale extrem de restrictive care îngreunează candidaturile independente şi perpetuează actualele partide. În timpul campaniei prezidenţiale, Campania Politică fără Bariere a făcut câteva propuneri concrete de modificare a legii partidelor politice şi a finanţării acestora. Problema este însă cum poţi să determini actuala clasă politică să facă schimbările dorite de societate.

Dezbaterea „Reformele politice şi electorale: ce urmează”, organizată ieri de Comunitatea Uniţi Salvăm, a căutat să dea câteva răspunsuri la această întrebare. Din partea campaniei „Politică fără Bariere”, o coaliţie formată din mai multe organizaţii neguvernamentale şi comunitatea Uniţi Salvăm, au participat Mircea Kivu (Grupul Autonom pentru Democraţie Participativă) şi Florina Presadă (cere: Centrul de Resurse pentru participare publică).

Sociologul Mircea Kivu a arătat cât de important este controlul alegătorilor asupra aleşilor în democraţia reprezentativă. „Noi avem interesul să-i controlăm pe politicieni ca să acţioneze în interesul nostru public. Noi vrem să-i facem servitorii noştri, în timp ce ei vor să fie autonomi”, a explicat el.

Kivu s-a referit şi la perspectiva apariţiei unui număr mare de partiduleţe, ca urmare a liberalizării pieţei politice, argumentând că trebuie să existe o barieră la înscrierea în alegeri. Astfel, formaţiunile nou-apărute trebuie să demonstreze că reprezintă o tendinţă importantă în societate.

Pe de altă parte, Campania Politică fără Bariere cere modificarea legii de finanţare a partidelor politice astfel încât finanţarea să se facă în funcţie de numărul absolut al votanţilor unui partid la alegeri şi nu în funcţie de procentul obţinut, care este mai puţin relevant, fiind influenţat de rata de participare. Prin această măsură şi partidele ar fi co-interesate să mobilizeze cât mai mulţi alegători să-şi exercite dreptul la vot.

Partide cu trei membri fondatori

La rândul ei, Florina Presadă de la Centrul de resurse pentru participare publică (cere), membru al Campaniei Politică fără Bariere, a amintit că înaintea alegerilor prezidenţiale campania a adresat 7 întrebări tuturor candidaţilor aflaţi în cursa pentru Cotroceni. Una dintre ele a fost dacă susţin modificarea legislaţiei pentru a putea înfiinţa un partid politic cu doar trei membri fondatori, fără criteriu de teritorialitate. „Este vorba despre dreptul de asociere inclus şi în Constituţia noastră. În majoritatea ţărilor din Europa occidentală este nevoie doar de trei membri pentru a înfiinţa un partid. Apariţia unui număr mare de partide nu poate fi o justificare pentru a îngrădi un drept. Validarea noilor formaţiuni se va face în cadrul ciclurilor electorale”, a explicat Presadă.

Mişcare civică sau politică?

De la discuţiile despre modificările necesare în legislaţie s-a ajuns la necesitatea de a crea o alternativă la actualele partide sau de a le reforma pe cele existente. Claudiu Crăciun, lector la SNSPA, a pledat pentru activarea unor nuclee reformiste în partidele existente şi s-a declarat sceptic faţă de formarea unor formaţiuni politice noi. Alţi membri ai Uniţi Salvăm au susţinut însă că actuala clasă politică este nereformabilă şi stricată, astfel încât este nevoie de una sau mai multe formaţiuni politice noi care s-o concureze pentru reprezentarea intereselor cetăţenilor.

S-a dezbătut şi ideea construirii unui nou partid pe baza actualei mişcări civice Uniţi Salvăm, dar părerile au fost foarte împărţite între cei care consideră că US trebuie să rămână o mişcare strict civică şi cei care văd direcţiile civică şi politică ca fiind complementare şi în niciun caz contrare. Partidul Podemos născut din mişcarea Indignados în Spania a fost dat ca exemplu de succes în acest sens de către adepţii unei noi construcţii politice.

Propunerile concrete

Până la apariţia de noi formaţiuni, membrii comunităţii sunt de acord că este nevoie de schimbarea legilor actuale extrem de restrictive privind participarea politică.

Campania Politică fără Bariere şi-a propus şi asigurarea egalităţii între diferiţii actori politici – partide mari, mici şi candidaţi independenţi – prin reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în toate tipurile de alegeri şi stabilirea unui număr comun de semnături la alegerile uninominale pentru candidaţii partidelor şi candidaţii independenţi.

Campania Politică fără Bariere propune eliminarea criteriului administrativ-teritorial pentru înfiinţarea partidelor politice, fapt care ar permite înfiinţarea de partide locale, independent de diviziunea administrativ-teritorială existentă şi dinamizarea vieţii politice la nivel local.

O altă cerinţă este eliminarea prevederilor prin care partidele politice primesc cu prioritate sedii de la autorităţile publice locale, pentru a se împiedica orice abuz în domeniu.

Campania Politică fără Bariere şi-a propus şi asigurarea egalităţii între diferiţii actori politici – partide mari, mici şi candidaţi independenţi – prin reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în toate tipurile de alegeri şi stabilirea unui număr comun de semnături la alegerile uninominale pentru candidaţii partidelor şi candidaţii independenţi. La alegerile desfăşurate pe listă, precum europarlamentarele, independenţii ar trebui să obţină jumătate din numărul de semnături cerut pentru listele de partid.

Pe de altă parte, cetăţenii vor avea posibilitatea de a semna pentru participarea la alegeri a mai multor candidaţi (independenţi sau susţinuţi de partide), nu pentru unul singur, ca în prezent.

Şi pragul electoral pentru independenţi la alegerile cu reprezentare proporţională ar urma sa fie redefinit, deoarece punerea sa pe acelaşi nivel cu lista de partid este discriminatorie. Astfel, pragul electoral pentru independenţi ar urma să fie legat de coeficientul electoral şi s-ar elimina anomalii precum cea din cazul Nicuşor Dan, când acesta a obţinut mai multe voturi decât oricare din consilierii aleşi, dar nu şi mandatul pentru că nu a trecut pragul electoral.

Campania Politică fără Bariere mai urmăreşte şi eliminarea garanţiilor financiare necesare la înscrierea în alegeri care reprezintă un obstacol pentru participarea partidelor mici şi a candidaţilor independenţi la diferite scrutine.

Organizatorii au anunţat că se vor întâlni în curând cu Valeriu Zgonea, preşedintele Comisiei de cod electoral, pentru a-i prezenta propunerile de modificare a legii partidelor politice, a legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, a legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi a legii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Campania Politică fără Bariere poate fi urmărită aici: Politică fără Bariere