ENEL ar putea renunţa la vânzarea subsidiarelor din România şi Slovacia

Italienii de la Enel ar putea renunţa la vânzarea subsidiarelor din România şi Slovacia, dacă obţin din alte tranzacţii fonduri suficiente pentru a-şi reduce din datorii, a declarat Luca d'Agnese, şeful operaţiunilor Enel din Europa de Est, într-un interviu acordat Wall Street Journal şi preluat de Agerpres.

Enel, cea mai îndatorată companie de utilităţi din Europa, anunţase în luna iulie a acestui an, că board-ul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele de producţie de energie din Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Grupul s-a angajat să vândă mai mult de 4 miliarde de euro din activele sale din acest an pentru a-şi diminua datoriile.

În interviul acordat Wall Street Journal, d'Agnese a declarat că firma a primit "câteva" oferte non-angajante pentru activele din România, evaluate la 850 milioane de euro (1,06 miliarde de dolari), inclusiv de la companiile controlate de stat Electrica şi NuclearElectrica. De asemenea, Enel ar mai fi primit mai mult de cinci acorduri despre care nu au fost făcute publice informaţii, de la potenţiali ofertanţi pentru participaţia de 66% în Slovenske Elektrarne şi se aşteaptă la mai multe oferte. Termenul limită pentru ofertele non-angajante este 30 noiembrie.

Nu se ştie cât ar putea primi Enel din vânzarea participaţiei deţinute la Slovenske Elektrarne, procesul fiind complicat de extinderea centralei nucleare de la Mochovce, ale cărei costuri au fost depăşite iar punerea în fabricaţie a fost mult întârziată. Iniţial, proiectul ar fi trebuit să coste 2,8 miliarde de euro dar acum va costa până la 4,8 miliarde de euro, a anunţat Enel.

Enel speră însă să obţină în luna noiembrie a acestui an 2,5-3 miliarde de euro din vânzarea pe bursă a unei participaţii de 17—22% în compania spaniolă de utilităţi Endesa. Dacă această tranzacţie se va finaliza, italienii ar putea avea nevoie să vândă doar activele din România pentru a obţine restul fondurilor necesare pentru a-şi reduce datoria, a explicat d'Agnese.

Reamintim că imediat după anunţul italienilor despre intenţia de a renunţa la activele din România, în presă a apărut informaţia că Enel s-ar afla deja în negocieri cu potenţiali cumpărători, favoriţi fiind chinezii de la State Grid Corporation of China, informaţie confirmată ulterior de Francesco Starace, şeful ENEL. De activele grupului s-a arătat însă interesat şi statul român, având în vedere caracterul lor strategic.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat în acel context că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de către statul român, mai ales în zona Dobrogei, şi că Guvernul României nu încurajează pe nimeni să depună oferte pentru preluarea activităţilor Enel.

În perioada 17 - 19 septembrie, Nicolescu a întreprins o vizită în Italia, unde a avut întrevederi cu oficialii Enel:

"Am avut discuţii fructuoase cu cei de la ENEL, am abordat cu deschidere şi sinceritate punctele de vedere reciproce în ceea ce priveşte activitatea dumnealor în România. Le-am expus care sunt priorităţile şi, de asemenea, sper ca ei să fi înţeles care sunt priorităţile statului român, atât în ceea ce priveşte dividendele care nu au fost acordate de către societăţile de distribuţie din România, cât şi ceea ce priveşte caracterul strategic pe care ENEL Dobrogea îl are pentru securitatea naţională a ţării noastre, şi sper că vom găsi nişte soluţii bune atât pentru ENEL, cât şi pentru statul român”, a declarat Răzvan Nicolescu în urma acestei vizite.

Compania care ar prelua activele Enel din România va putea controla, prin Electrica Dobrogea, aprovizionarea cu energie a unor obiective ce ţin de siguranţa naţională, precum baza americană de la Mihail Kogălniceanu, facilităţile Marinei Militare Române, portul Constanţa, ecluzele canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră şi Midia Năvodari, iar prin Electrica Muntenia Sud aprovizionarea cu energie a Bucureştiului.