Fondul Proprietatea iscă un mic scandal cu investiţia Hidroelectrica în Tarniţa-Lăpusteşti

Sigla Hidroelectrica.
Sigla Hidroelectrica. (www.hidroelectrica.ro)
Fondul Proprietatea cere revocarea deciziei acţionarilor prin care s-a aprobat participarea Hidroelectrica, cu 2 milioane de euro la majorarea capitalului social al Hidro Tarniţa, compania de proiect care se ocupă de proiectul hidrocentralei prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti, relatează Hotnews.

Potrivit sursei citate, fondul Proprietatea , deţinător a 20% din Hidroelectrica, companie aflată în insolvenţă, s-a opus încă de la început ca producătorul de energie electrică să participe cu 2 milioane de euro la capitalul social al Hidro Tarniţa, considerând că nu există informaţii suficiente care să demonstreze oportunitatea unui proiect extrem de costisitor.

Ignorând opinia Fondului Proprietatea, acţionarii majoritari ai Hidroelectrica, adică statul, prin Ministerul Economiei-Departamentul pentru Energie, a decis în Adunarea Generală a Acţionarilor din 28 februarie să participe în 2014 cu câte 2 milioane de euro la capitalul social a doua companii de proiect: Hidro Tarniţa şi cablul electric submarin România-Turcia, prin care ar urma sa se exporte energia electrică produsă la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Fondul Proprietatea a refuzat să participe la şedinţa din 28 februarie.

În aceste condiţii, Proprietatea a transmis administratorului judiciar al Hidroelectrica, Eurosinsol, firma avocatului Remus Borza, o adresă prin care solicită ca în următoarea şedinţă AGA care va avea loc pe 18 noiembrie să fie revocată decizia participării Hidroelectrica la cele două proiecte ante-menţionate.

Potrivit sursei citate, Hidroelectrica nu doreşte să intre acţionariatul Hidro Tarniţa, ceea ce înseamnă practic că alte companii energetice de stat vor trebui să scoată mai mulţi bani pentru această companie de proiect. Guvernul a decis ca pentru compania de proiect Hidro Tarniţa trebuie să contribuie şase companii, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia, cu câte 2 milioane de euro.

Tot Guvernul a a decis ca aceleaşi CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, CE Oltenia şi Transelectrica să participe cu câte 2 milioane de euro pentru înfiinţarea unei alte companii de proiect privind cablul submarin România - Turcia, proiect a cărui oportunitate este discutabilă, la fel cum discutabilă este şi oportunitatea construirii hidrocentralei Tarniţa-Lăpusteşti.

Potrivit unor specialişti în domeniu, puterea suplimentară de compensare de 1000 MW pe care ar urma să o asigure Tarniţa-Lăpusteşti, nu era necesară, compensarea fiind asigurată de centralele hidroelectrice cu lacuri de acumulare.

Cu toate acestea, toate guvernele de la Tăriceanu încoace au introdus hidrocentrala cu pricina pe lista proiectelor prioritare pentru România, scrie hotnews, motiv pentru care din 2008 şi până acum s-au cheltuit peste 5 milioane de euro pe studii de fezabilitate. Deşi studiile nu au demonstrat fezabilitatea proiectului, cu toate acestea Guvernul Ponta l-a făcut şi el prioritar, obligând companii de stat să contribuie la realizarea lui, în condiţiile în care parte din societăţile respective au o situaţie financiară grea. CE Hunedoara este în pragul insolvenţei iar Complexul Energetic Oltenia înregistrează, de asemenea, pierderi, relatează Hotnews. Hidroelectrica, reintrată într-o discutabilă insolvenţă este un caz mai special.

Mai mult, valoarea iniţială a investiţiei la Tarniţa a fost de 780 mil euro (potrivit foii de parcurs negociere UE capitolul 14) pentru a ajunge în 2013 la 1,3 miliarde de euro. Cum a crescut preţul cu peste 75% nu este deloc clar.

Atât Tarniţa Lăpusteşti cât şi cablul submarin ar urma să fie construite cu companii din China, ţară căreia Guvernul Ponta încearcă să îi pună în braţe cam tot ce înseamnă proiect energetic major, de la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi până la microhidrocentrale pe Olt.

Pentru Tarniţa Lăpusteşti, a fost semnată deja o scrisoare de confort între compania de proiect Hidro-Tarniţa şi compania chineză Sinohydro iar în acest moment se desfăşoară un proces de "selecţie a investitorilor" pentru hidrocentrală.

Reamintim că recent şi Nuclearelectrica - una din companiile obligate de Ministrul Economiei, Constantin Niţă, să cotizeze la realizarea cablului submarin şi a hidrocentralei de la Tarniţa - a desemnat drept investitor calificat pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 tot o companiei chineză, China China General Nuclear Power Corporation.

Aceeaşi NuclearElectrica analizează posibilitatea de achiziţiona, în numele statului român, active deţinute de grupul italian Enel în România. Ori, compania care va prelua activele Enel va putea controla, prin Electrica Dobrogea, aprovizionarea cu energie a unor obiective ce ţin de siguranţa naţională, precum baza americană de la Mihail Kogălniceanu, facilităţile Marinei Militare Române, portul Constanţa, ecluzele canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră şi Midia Năvodari iar prin Electrica Muntenia Sud aprovizionarea cu energie a Bucureştiului.

Totodată, vineri, Complexul Energetic Oltenia, de asemenea participant cu câte 2 milioane de euro la Tarniţa şi două la cablul submarin, a semnat vineri, la Guvern, un acord cu China Huadian Engineering care prevede înfiinţarea unui grup energetic de 500 MW la Rovinari. Cu această ocazie a fost creată o companie cu capital mixt de tip Independent Power Producer (IPP).

Practic, în toată această încrengătură de interese şi investiţii ce vizează o componentă vitală a siguranţei naţionale - sistemul energetic - China, ţară non UE şi non NATO joacă, "mulţumită" Guvernului Ponta, rolul central.