China General Nuclear Power Corporation desemnată "Investitor selectat" pentru reactoarele 3 şi 4 Cernavodă

Nuclearelectrica a anunţat că a desemnat învestitorul care să dezvolte Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă. Compania selectată este, previzibil, China General Nuclear Power Corporation.

Următoarele etape ale procesului de selecţie, potrivit calendarului făcut public de NuclearElectrica sunt: negocierea şi semnarea Memorandumului de Înţelegere privind implementarea în comun a Proiectului şi negocierea Actului Constitutiv şi Acordului Investitorilor ale noii Companii de proiect. Memorandumul de Înţelegere privind implementarea în comun a Proiectului va fi supus aprobării Adunării Generale a Acţionarilor SNN.

Strategia de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă prevede înfiinţarea unei noi companii de proiect (“Joint-Venture”) care reprezintă o societate premergătoare unui Producător Independent de Energie (“IPP”), în care Investitorul Selectat va deţine cel puţin 51% din acţiuni, mai anunţă Nuclearelectrica.

Amintim că societatea chineza a fost selectată în urma unui proces care, în pofida complexităţii proiectului, a durat doar două săptămâni. Mai mult, aşa zisa selecţie, la care au participat doar chinezii de la CGNPEC, a avut loc în condiţiile în care autorităţile române erau în discuţii încă de anul trecut cu societatea chineză General Nuclear Power Corporation pe subiectul celor două reactoare şi semnaseră în noiembrie 2013 o scrisoare de intenţie pentru acest proiect.

Calendarul se va finaliza în momentul demarării negocierilor dintre Comisia de Negociere şi Investitorul Selectat cu privire la Actul Constitutiv şi Acordul Investitorilor pentru Societatea de Proiect. Potrivit Hotnews, negocierile ar trebui demarate pe 26 noiembrie, la câteva zile după finalizarea alegerilor prezidenţiale.

Negocierile se pot finaliza fie cu înfiinţarea companiei de proiect, fie cu renunţarea din partea companiei chineze la orice implicare în proiectul Reactoarelor 3 şi 4, în condiţiile în care, între timp, chinezii vor fi avut acces la camera de date a proiectului celor două reactoare.

Întrebată în ce măsură poate fi eliminat riscul ca după accesul la informaţii, compania chineză să renunţe la proiect, Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, a afirmat că nu pot fi date garanţii în acest sens, scrie hotnews.

Dacă negocierile se vor finaliza totuşi cu un acord între români şi chinezi, se va impune efectuarea unui nou studiu de fezabilitate, sau actualizarea celui existent, după care va trebui notificată Comisia Europeană pentru intenţia statului român de a acorda nişte facilităţi care pot fi considerate ajutoare de stat.

De altfel, ministrul Economiei, Constantin Niţă, anunţa cu cinci zile înainte ca Nuclearelectrica să anunţe că China General Nuclear Power Corporation (“CGN”) a fost desemnată Investitor Selectat pentru dezvoltarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE, că România ia în considerare notificarea Comisiei Europene a unei scheme suport pentru proiectul celor două unităţi. Mai exact, guvernul vrea să le garanteze chinezilor un preţ de referinţă şi contracte de diferenţă, astfel încât, dacă peste câţiva ani când cele două reactoare vor produce energie preţul electricităţii va fi mai mic decât preţul de referinţă, statul să le plătească investitorilor diferenţa, şi viceversa, plus încă nişte 'mici' facilităţi.

Prin facilităţi se înţelege posibilitatea ca noul producător majoritar chinez să poată vinde energia înainte ca unităţile să obţină licenţa de producţie, chiar şi în afara bursei de energie OPCOM, acordarea de garanţii de stat, scutiri de o serie de taxe şi obligaţii precum taxa pe stâlp, taxele pentru scoaterea terenurilor necesare construcţiei din circuitul agricol sau din fondul forestier naţional, taxele de transport a energiei electrice, taxele şi obligaţiile de plată specifice de gospodărire a resurselor de apă, taxele de cogenerare, obligaţiile la achiziţia certificatelor verzi etc.

Dincolo de apetenţa guvernului Ponta de a face afaceri cu China, dând facilităţi peste facilităţi, merită menţionat că, în vară, comisarul pentru securitate nucleară al Franţei, ţara care are şi ea parteneriate cu CNGPEC, a tras un puternic semnal de alarmă în Parlamentul de la Paris faţă de modul în care autorităţile chineze în domeniu colaborează în ce priveşte securitatea.

„Din păcate, colaborarea cu Beijingul nu este la un nivelul la care ne-am dori să fie”, a declarat Philippe Jamet, comisar francez pentru probleme de securitate nucleară. „Una dintre explicaţiile pentru problemele relaţiilor noastre este că autorităţile pentru siguranţă nu au deloc mijloace. Sunt depăşite”, a completat comisarul francez, discutând despre parteneriatul între gigantul francez AREVA şi guvernul de la Bejing pentru construirea a doua reactoare nucleare de ultimă generaţie în China, la Taishan.

Interesul este reciproc

Nu doar Guvernul României este interesat de o colaborare cu companiile chineze de stat, ci şi China pare dornică să acapareze cât mai mult din sistemul energetic românesc. Pe lângă potenţiale investiţii (plus acces la date) în hidrocentrala Tarniţa Lăpuşteşti, o nouă centrală pe cărbune care ar urma să fie construită de CE Oltenia, retehnologizarea Termocentralei Deva, hidrocentrala Turnu Măgurele - Nicopole, microhidrocentralele de pe Prut, cablul electric submarin România- Turcia şi alte proiecte ofertate de guvernul Ponta, Beijingul mai este interesat şi de distribuţia de energie electrică din ţara noastră, mai exact, de activele ENEL.

Imediat după anunţul ENEL despre intenţia de a renunţa la activele din România, în presă a apărut informaţia că italienii s-ar afla deja în negocieri cu potenţiali cumpărători, favoriţi fiind chinezii de la State Grid Corporation of China. De activele italienilor s-a arătat însă interesat şi statul român, având în vedere caracterul lor strategic

După începutul acestei luni, CEO-ul ENEL a confirmat că investitori chinezi sunt interesaţi să cumpere activele grupului din România şi Slovacia, de activele din România fiind interesaţi State Grid Corporation of China.

Reamintim că, dacă chinezii vor prelua activele Enel din România vor putea controla, prin Electrica Dobrogea, aprovizionarea cu energie a unor obiective ce ţin de siguranţa naţională, precum baza americană de la Mihail Kogălniceanu, facilităţile Marinei Militare Române, portul Constanţa, ecluzele canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră şi Midia Năvodari. Prin Electrica Muntenia Sud vor controla aprovizionarea cu energie a Bucureştiului, scria recent George Ripa, într-un articol publicat de evz.

Recent, Nucleaelectrica a anunţat că studiază posibilitatea de a achiziţiona ea, în numele statului român, operaţiunile ENEL în România.