Eminesciana şi Unirea Principatelor

Aniversarea a 157 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată de o serie de evenimente culturale ce au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, atât în ţară cât şi în diaspora.

Astfel, în ziua de duminică, 24 ianuarie 2016, la sala mică a Centrului Cultural Banatul, cenaclul literar Florica Bătu Ichim împreună cu Asociaţia Românilor din Triunghiul de aur (ARTA) din oraşul Kitchener, situat lângă Toronto, au organizat o seară literară dedicată celebrării Unirii Principatelor, precum şi împlinirii a 166 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu.

Moderatorul serii, dna Mirela Bănică-Stănei, preşedinta asociaţiei ARTA, a rostit câteva cuvinte de suflet la deschiderea evenimentului, după care, prin recitalul de poezii al copiilor de la şcoala românească din localitate, audienţa l-a redescoperit pe Eminescu.

Prof. Teodorescu a ţinut o scurtă prelegere pe tema “Eminescu şi unitatea neamului românesc”, subliniind faptul că marele poet “reprezintă un cadru de iubire românească, ce practic fixează graniţele literare are românilor”.

Cu idei, fraze şi versuri, dl prof. Liviu Rădulescu a încântat audienţa cu un recital de poezie cu şi despre Eminescu, cu totul special.

Printr-o interpretare plină de sensibilitate şi expresie, doamna Anca Toma-Scarr a adus un omagiu lui Eminescu recitând din versurile pline de profunzime ale poetului preot Dumitru Ichim.

De asemenea, s-au cântat romanţe şi cântece pe versurile marelui poet, interpretate de ansamblul Muzidava şi corul Bisericii Sf Ioan Botezătorul.

În calitate de invitat special, dl Doru Liciu, consulul interimar al României la Toronto, a mulţumit organizatorilor pentru evenimentul ocazionat de celebrarea zilei de 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române, precum şi a lui Eminescu, după care şi-a exprimat opiniile:

“Am fost deosebit de impresionat de căldura şi pasiunea profesorilor de limba română care au muncit să inducă copiilor această dragoste de ţară şi de limba română, pentru că ei sunt cel mai important lucru pe care-l lăsăm, prin ei ne asigurăm nemurirea şi teologică dar şi spirituală, deoarece limba şi naţia prin care te-ai născut sunt ca o taină şi vă felicit pentru frumuseţea şi pentru mândria cu care purtaţi această taină”.

A urmat apoi o expunere istorică a contextului internaţional ce a dus la Unirea Principatelor Române, prezentată de dl Constantin Groza, secretarul cenaclului literar.

Acesta a notat in prelegerea sa: “Sincer să fiu, mi-a fost destul de greu să scriu despre evenimentul pe care-l omagiem astăzi, pentru că, spre ruşinea mea, de-a lungul anilor am învăţat prea puţin despre semnificaţia Marii Uniri.

La şcoală mi s-a predat destul de superficial despre acest eveniment iar părinţii ardeleni, trăiţi şi ei sub diferite ocupaţii străine se fereau să ia atitudine de faţă cu noi. Doar mici frânturi cuprinse în poveştile unui unchi trimis ca notar în Basarabia şi nevoit să o părăsească la scurt timp, sau poveştile unui preot basarabean refugiat în sat de prin ţinutul Cahluiului mi-au rămas în memorie.

Profesorii de istorie treceau cu repeziciune peste acest eveniment şi doar intonarea melodiei Hora Unirii pe versurile lui Vasile Alecsandri mi s-a întipărit în minte.

Deşi 24 Ianuarie 1859 este un moment omagial, astăzi cred că nu este lipsit de interes să analizăm Unirea din punct de vedere istoric şi social.

Profesorul Dimitrie Găzdaru, lingvist şi sociolog de renume internaţional, spunea despre un popor că îşi găseşte identitatea prin unitate de pământ, limbă şi conformaţie spirituală.

Târziu mi-am dat seama că în politică, precum şi în viaţă, nu se prea inventează ceva nou.
Şi mai este ceva ce mă cutremură. Ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova s-a întâmplat şi acum 157 de ani. Parcă este scris la indigo."

Dl Groza, a făcut scurte referiri la câteva dintre evenimentele ce au avut loc în preajma “Unirii Mici” din 1859, invitând audienţa să tragă singură concluziile.

A amintit de deciziile Tratatului de pace de la Paris (18/30 martie 1856), ce prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanţia colectivă a puterilor europene, puteri cu păreri diferite, dictate de interesele geopolitice individuale; adunările ad-hoc, marcate de mari tensiuni, prin care românii să-şi poată exercita atitudinea în privinţa unirii; integrarea unor judeţe din sudul Basarabiei în graniţele Moldovei; trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune bazele viitoarei lor organizări. Şi chiar dacă datorită poziţiilor divergente, Congresul din 1856 nu a ajuns la un acord asupra Unirii Principatelor, acesta a oferit românilor posibilitatea de a-şi decide ei înşişi soarta şi viitorul.

Domnul Groza a mai punctat: “Câtă similitudine cu ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova. Cum a fost posibil ca de-a lungul anilor, marii jucători politici ai lumii, ca să nu spun marile imperii, să se joace cu teritoriile române, cu oameni şi destine?

Dacă ne uităm în urmă la evenimentele petrecute şi la ceea ce este astăzi, sunt sigur că îmi veţi da dreptate.

Vestigiile arheologice atestă prezenţa dacilor pe aceste meleaguri. Au vorbit băştinaşii altă limbă decât cea românească? Cred că nu. Dovadă că şi astăzi limba oficială este limba română. Desigur nu putem trece cu vederea că evenimente dureroase au tulburat liniştea acestui ţinut şi au apărut şi alte dialecte.

Şi acum cel mai greu de probat dar şi cea mai uşoară. Este conformaţia spirituală a moldovenilor asemănătoare sau identică cu cea a românilor?
Nu trebuie mers prea departe. Vorbiţi cu moldovenii. O să vă uimească asemănarea de cultură, gândire şi credinţă.

Şi atunci, de ce a trebuit mereu să existe doar poduri şi nu unitate între Republica Moldova şi România?

Mereu la mijlocul unor complexe interese politice şi economice, pământul României a suferit mereu de ocupaţie străină. Şi dacă ar fi suferit numai pământul. Dar au avut de suferit locuitorii nevoiţi să îndure diferite administraţii”.

Evenimentul s-a încheiat cu un moment lirico-muzical interpretat de cor şi de formaţia Muzidava, urmat de intonarea cântecului ”Hora Unirii” şi hora participanţilor la eveniment.