Ce consecinţe are purtarea frecventă a pantofilor cu toc înalt asupra organismului?

Creatoarea de modă engleză Victoria Beckham a fost rar văzută fără tocuri. Apoi, în 2015, a făcut o declaraţie care a şocat lumea modei: a început să poarte pantofi fără toc. Nu a fost vorba de o tendinţă sau de o schimbare de atitudine. Anii petrecuţi pe tocuri stiletto îi deformaseră picioarele şi, în cele din urmă, îşi lăsaseră amprenta asupra corpului.

Momentul a ieşit în evidenţă deoarece tocurile înalte sunt larg acceptate, în ciuda durerii pe care o pot provoca. Se aşteaptă ca picioarele să doară, iar gambele încordate sunt trecute cu vederea ca fiind „preţul frumuseţii”. Însă corpul tău, şi în special picioarele, nu văd întotdeauna lucrurile în acest fel.

Adevărata problemă nu este o singură noapte petrecută pe tocuri, ci anii. Întrebarea este dacă se poate face ceva în legătură cu daunele pe care le pot provoca fără a renunţa complet la ele.

O istorie lungă şi un farmec de durată

Originile tocurilor înalte se regăsesc în cavaleria persană, unde un toc ridicat ajuta la stabilizarea piciorului călăreţului în scăriţă. Până în secolul al XVII-lea, tendinţa se mutase în moda aristocratică europeană, fiind purtată în principal de bărbaţi ca semn al statutului social.

La mijlocului anilor 1800, tocurile au devenit din ce în ce mai asociate cu moda feminină şi statutul social, ceea ce ajută la explicarea motivului pentru care sunt atât de obişnuite şi astăzi. Tocurile înalte sunt prezente în codurile vestimentare şi în aşteptările privind aspectul femeilor.

Totuşi, pe măsură ce percepţiile culturale legate de aspectul femeilor au evoluat de-a lungul anilor, industria modei a fost nevoită să se adapteze în contextul scăderii vânzărilor de pantofi cu toc înalt.

„Tocurile înalte încă îşi au locul lor, dar nu mai reprezintă singura definiţie a eleganţei”, a declarat stilista Upasna Singh, din New York, pentru The Epoch Times.

Corpul dvs. se adaptează la tocuri – aceasta este problema

Deteriorarea cauzată de tocuri înalte începe în momentul în care călcâiul se ridică de la sol, dar nu se limitează doar la picior. Modificările corpului apar treptat, de-a lungul anilor de purtare repetată.

Consecinţa cea mai rapidă este presiunea. Când tocul se ridică de la sol, greutatea corpului se deplasează în faţă, pe partea din faţă a piciorului, concentrând presiunea într-o zonă care nu este concepută să o suporte. Tendonul lui Ahile, forţat într-o poziţie înclinată la fiecare pas, îşi pierde treptat flexibilitatea. Pantofii fără toc încep să devină neconfortabili. Modul în care mergi începe să se schimbe, cu paşi mai mici şi un tip de mers modificat, care persistă chiar şi atunci când nu mai porţi tocuri.

Genunchii sunt supuşi unei solicitări pe care nu ar trebui să o suporte la acel unghi. Un studiu care a examinat mecanica genunchiului a constatat că mersul pe tocuri creşte presiunea asupra articulaţiei, ceea ce poate contribui la degenerarea articulaţiei în timp. Gambele şi muşchii cvadricepşi lucrează mai intens decât de obicei, doar pentru a menţine echilibrul şi mişcarea înainte.

„Cu cât tocul este mai înalt şi cu cât vârful pantofului este mai îngust, cu atât mai multă presiune se mută pe vârful piciorului şi pe degetele de la picioare”, a declarat podologul Mikel Daniels pentru The Epoch Times. „Acest lucru poate schimba modul în care funcţionează picioarele, gleznele, genunchii şi chiar muşchii gambei în timp.”, a subliniat el.

Schimbările nu par dramatice la început, deoarece corpul se adaptează – şi de aici începe problema mai gravă. Pentru a-şi menţine echilibrul, glezna se blochează într-o poziţie întinsă, limitându-şi amplitudinea naturală de mişcare. Genunchii şi şoldurile se deplasează pentru a compensa – coloana vertebrală se curbează pentru a menţine partea superioară a corpului în poziţie verticală.

„S-ar putea să nu observaţi acest lucru pe primul kilometru, dar, în timp, se produce o uzură inegală”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Ashlee Mackens, rezidentă în chirurgie podologică care tratează zilnic afecţiuni ale piciorului.

Această uzură nu afectează doar piciorul. Se propagă în sus, afectând întregul sistem de mişcare al corpului.

Problemele se agravează în timp

Cea mai evidentă problemă este adesea durerea din partea din faţă a piciorului – dar acesta este doar începutul.

Medicii observă în mod frecvent faptul că apar monturi, degete în poziţie de ciocan, fasceită plantară şi iritaţii nervoase din cauza folosirii tocurilor o perioadă mai mare. Aceste afecţiuni se dezvoltă treptat, începând adesea ca un disconfort uşor, iar ulterior apar modificări structurale care afectează modul în care merge o persoană. Deşi cu timpul, întinderea, purtarea unui tip de încălţăminte cu mai multă amortizare se pot atenua unele efecte, afecţiunile devin mai dificil de tratat pe măsură ce progresează.

Efectele se extind asupra organismului dincolo de picior.

„Purtarea tocurilor înalte înclină corpul în faţă, obligând coloana vertebrală să se curbeze mai mult pentru a rămâne dreaptă”, a declarat Jordan Burns, chiropractician, pentru The Epoch Times.

„Ca urmare, se exercită o presiune suplimentară asupra regiunii lombare.”

Această solicitare poate contribui la apariţia unei presiuni în partea inferioară a spatelui, şolduri şi chiar coloana vertebrală superioară, iar purtare zilnică a tocurilor ani de zile poate provoca cu uşurinţă probleme cronice de aliniere.

Însă unul dintre cei mai importanţi factori este frecvenţa. „Le spun pacienţilor că a purta tocuri o oră sau două la un eveniment special este foarte diferit de a le purta o zi întreagă de lucru”, a afirmat Daniels.

Stresul repetat duce la modificări ale piciorului, coloanei vertebrale şi a poziţiei generale, care pot fi greu de corectat.

Cum să reduci impactul

Renunţarea completă la tocuri poate să nu fie realistă pentru unele persoane. Însă câteva ajustări minore şi ţintite pot ajuta la atenuarea unei părţi din disconfortul purtării lor zilnice.

Înălţimea redusă a tocului este una dintre cele mai eficiente ajustări. Odată ce tocurile depăşesc aproximativ 5 cm, presiunea asupra antepiciorului creşte semnificativ. Menţinerea unei înălţimi mai mici reduce atât disconfortul, cât şi riscul structural pe termen lung.

Designul pantofului contează, de asemenea. O zonă mai largă pentru degetele picioarelor permite degetelor să stea în mod natural, în loc să fie strânse. Un toc gros oferă mai multă stabilitate decât un toc stiletto îngust, distribuind greutatea mai uniform. O talpă mai groasă poate ajuta la amortizarea unei părţi din forţa care, altfel, s-ar transmite în sus prin picior.

Durata este la fel de importantă ca şi designul. Limitarea timpului de purtare a tocurilor poate reduce efortul cumulativ. A purta, alternativ, pantofi cu tocuri şi pantofi care oferă susţinere pe parcursul zilei permite corpului să se reseteze între perioadele de stres.

Mackens încurajează, de asemenea, întinderea constantă a gambei şi a tendonului lui Ahile pentru a contracara poziţia înclinată creată de tocuri. O abordare simplă recomandată de acesta este folosirea unui prosop sau a unei benzi pentru a trage uşor degetele de la picioare în sus, menţinând piciorul drept, menţinând întinderea suficient de mult timp pentru a elibera complet tensiunea acumulată pe parcursul zilei.

Un obicei care merită regândit

Singh subliniază popularitatea crescândă a pantofilor tip balerini, a pantofilor Mary Jane, a mocasinilor şi a celor cu tocuri joase ca exemple ale unei tendinţe de îndepărtare de tocurile înalte.

Atunci când sunt proiectaţi cu o formă curată a vârfului şi materiale de calitate superioară, aceste modele par elegante, mai degrabă decât cele obişnuite de zi cu zi. În special tocurile joase, oferă stilul unui toc fără o înălţime prea mare, în timp ce mocasinii au devenit o opţiune de încredere care se potriveşte bine cu blugii sau rochiile.

În loc să se bazeze pe un singur tip de pantofi, îi încurajez pe clienţi să-şi alterneze opţiunile”, a spus Singh. „Păstraţi o pereche de pantofi cu toc pentru momente speciale, dar investiţi în primul rând în modele în care puteţi merge confortabil pentru perioade lungi de timp. Obiectivul de astăzi nu este să înduraţi disconfortul, ci să alegeţi încălţăminte care să susţină atât stilul, cât şi viaţa de zi cu zi.”

Tocurile înalte există de secole şi, chiar dacă celebrităţi din industria modei, precum Posh Spice, poartă tocuri mai selectiv decât înainte şi deschid calea schimbării, acestea vor rămâne probabil o parte a modei, a culturii şi a preferinţelor personale pentru mulţi ani de acum înainte.

Dovezile sunt clare: cu cât tocurile sunt mai înalte şi cu cât sunt purtate mai mult şi mai des, cu atât impactul asupra corpului este mai mare. Soluţia ar putea fi să le păstraţi pentru ocazii speciale şi să acordaţi corpului timp să se recupereze după aceea. Dacă picioarele dvs. au încercat să vă spună ceva, ar merita să le ascultaţi în final.

Sursa: Epoch Times SUA