Valeriu Munteanu: ”Relaţia România-R.Moldova trebuie să fie extrem de pragmatică” (video)
alte articole
”Relaţia dintre România şi Republica Moldova trebuie să fie extrem de pragmatică, asemenea unui copil care dacă nu face ceva, nu trebuie să-i dai, pentru că de la Revoluţie încoace relaţia a fost unilaterală. Noi am făcut tot ce ne-a trăznit prin cap, iar România a continuat să ne susţină necondiţionat. Este nevoie de mecanisme care să ne disciplineze”, a explicat Valeriu Munteanu în cadrul dezbaterii ”Fondul Moldova - Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată astăzi de Fundaţia Universitară a Mării Negre şi SAR.
El a arătat că Republica Moldova are astăzi 530 de întreprinderi de stat, fiind ţara cu cele mai multe din Europa, dar ”din păcate până în 2015 interesul României de a investi în aceste companii a fost redus”.
Referitor la decalajul de dezvoltare dintre cele două maluri ale Prutului, Ministrul moldovean al Mediului a reamintit că în 1990 PIB-ul pe cap de locuitor în RM şi România erau egale. În noiembrie-decembrie 2014 disparitatea a ajuns de 4:1, iar astăzi după furtul miliardului, care reprezintă cam 20% din PIB, aceasta este de 5 la 1.
Pe de altă parte, Munteanu a subliniat că imediat după revoluţia din 1989, Rusia a fost cel mai mare investitor în R.Moldova, inclusiv în domenii cheie precum cel vini-viticol, iar astăzi marea majoritate a întreprinderilor mari aparţin direct sau prin interpuşi unor persoane din Federaţia Rusă.
”Investiţiile româneşti în R.Moldova au fost insignifiante. Banii au constituit mai mult o componentă de grant. Nu sunt de acord cu această abordare pentru că ea a dezvoltat parazitismul politic în Moldova şi o bună parte din bani s-au furat. S-au creat televiziuni, radiouri şi s-au dus către anumite buzunare. Ca ministru al Mediului, când vin investitori şi donatori, insist pe componenta de credit care ne disciplinează şi care este garanţia durabilităţii proiectului. Din cei 100 milioane de euro pe care România îi acordă R.Moldova, noi avem alocate 15 milioane pentru mediu. Am insistat ca banii să fie gestionaţi de o structură din România”, a adăugat ministrul.
Investiţiile româneşti în R.Moldova au fost insignifiante. Banii au constituit mai mult o componentă de grant. Nu sunt de acord cu această abordare pentru că ea a dezvoltat parazitismul politic în Moldova şi o bună parte din bani s-au furat.
În opinia sa, nimeni de la vest de România nu mai vine să investească în Republica Moldova pentru că ştie că va fi furat.
”România a făcut reforme şi a realizat obiectivele mari de ţară: aderarea la UE şi NATO. Cred că următoarea temă de ţară ar trebui să fie unirea cu Basarabia, iar România trebuie să aibă un plan în acest sens. Mi-aş dori ca Fondul pentru Moldova să facă parte din arhitectura acestei strategii”, a concluzionat oficialul moldovean.
