Substanţe chimice şi naşteri premature: un studiu trage un semnal de alarmă cu privire la ftalaţi

O substanţă chimică prezentă frecvent în materialele plastice şi în produsele de uz cotidian ar putea fi cauza a aproape 2 milioane de naşteri premature la nivel mondial într-un singur an, potrivit unor cercetări recente.

Naşterea prematură este o cauză majoră de deces în rândul copiilor sub 5 ani şi poate duce la tulburări de învăţare şi de dezvoltare de lungă durată, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Studiul recent, publicat în revista EClinicalMedicine şi condus de cercetători, estimează că expunerea la o substanţă chimică utilizată pentru a face plasticul mai flexibil este asociată cu aproape 2 milioane de naşteri premature la nivel mondial în 2018. Aceasta reprezintă peste 8% din totalul naşterilor premature din acel an.

Rezultatele sugerează, de asemenea, că această substanţă chimică, un tip de plastifiant numit ftalat, ar putea fi asociată cu aproximativ 74.000 de decese ale nou-născuţilor.

Echipa s-a concentrat pe di(2-ethylhexyl) phthalat (DEHP), care aparţine unei familii de substanţe chimice numite ftalaţi, utilizate pe scară largă în materiale plastice, produse de îngrijire personală şi bunuri de uz casnic.

Ftalaţii în timpul sarcinii

Folosind un model computerizat, cercetătorii au estimat expunerea la DEHP în 2018 în 200 de ţări şi teritorii, bazându-se pe date provenite din sondaje naţionale efectuate în Statele Unite, Europa şi Canada. Au combinat aceste date privind expunerea cu studii existente privind influenţa potenţială a DEHP asupra naşterilor premature, precum şi cu date globale privind naşterile şi decesele.

Studiul estimează că expunerea la DEHP ar fi putut determina să se trăiască 1,2 milioane de ani de viaţă cu un handicap legat de naşterea prematură.

Orientul Mijlociu şi Asia de Sud suportă o pondere mai mare, reprezentând 54% din bolile estimate legate de naşterea prematură. Aceste regiuni se confruntă cu dezvoltarea industriilor legate de plastic şi cu niveluri ridicate de deşeuri de plastic. Africa reprezintă 26%, cu o rată de mortalitate disproporţionat de mare, reflectând provocări mai ample în îngrijirea nou-născuţilor prematuri.

Studiul a examinat, de asemenea, o altă substanţă chimică similară, ftalatul de diisononil (DiNP), adesea utilizat ca substitut al DEHP. Cercetătorii au constatat că acesta ar putea prezenta un risc comparabil, contribuind potenţial la aproximativ 1,88 milioane de naşteri premature la nivel mondial.

Totuşi, chiar şi cercetătorii îndeamnă la prudenţă. Studiul nu stabileşte că DEHP sau DiNP cauzează direct naşterile premature şi nu ia în considerare alte tipuri de ftalaţi. Din cauza anumitor incertitudini în date, ei subliniază, de asemenea, că efectul real ar putea fi de până la patru ori mai mic — sau uşor mai mare — decât estimarea principală.

Originea expunerii

Ftalaţii sunt omniprezenţi în viaţa modernă. DEHP face parte dintr-un grup numit ftalaţi, utilizaţi în produse precum cosmetice, agenţi de curăţare şi repelenţi împotriva insectelor.

Aceasta este prima estimare globală a numărului de naşteri premature legate de expunerea la DEHP şi a celor mai afectate regiuni din lume, au indicat cercetătorii.

„Ftalaţii sunt peste tot în jurul nostru, făcând plasticul mai flexibil, dar servind şi ca solvenţi şi fixatori în produse precum cele de îngrijire personală”, a declarat pentru publicaţia Epoch Times Jennifer Brandon, cercetătoare în domeniul mediului, care nu a participat la studiu.

Aceasta a precizat că oamenii sunt expuşi zilnic la aceste substanţe prin cosmetice, parfumuri, lacuri de păr, lacuri de unghii, dezodorizante, perdele de duş din plastic (PVC), jucării pentru copii, feţe de masă din vinil şi numeroase tipuri de ambalaje alimentare.

„De asemenea, acestea se pot desprinde şi ajunge în praful şi aerul pe care îl respirăm, deoarece sunt prezente în multe produse de uz casnic obişnuite”, a adăugat Jennifer Brandon.

Chris DeArmitt, om de ştiinţă specializat în polimeri şi mediu, care nu a participat la studiu, a declarat pentru Epoch Times că cele mai comune tipuri de plastic — în special polietilena, polipropilena şi PET — nu conţin ftalaţi.

Dovezi limitate. Recomandări

Nu toată lumea consideră acest studiu credibil. Chris DeArmitt a estimat că cercetarea denaturează stadiul cunoştinţelor.

„Consensul bazat pe o cantitate mare de date este că nu există nicio dovadă a unui pericol”, a declarat el.

„Expunerea provine din ftalaţii prezenţi în medicamente, lacuri de unghii şi parfumuri aplicate direct pe piele”, dar aceste expuneri nu au constituit obiectul principal al studiului.

Chris DeArmitt a indicat că acest studiu a fost finanţat de două organizaţii care militează pentru reducerea utilizării plasticului. El a criticat, de asemenea, metodologia studiului, bazată pe o modelare computerizată pentru a trage concluzii cu privire la riscurile legate de ftalaţi — „nu există dovezi reale”, a afirmat el.

Autorii studiului au subliniat, de asemenea, că dovezile ştiinţifice sugerează cu tărie că riscurile pentru oameni sunt scăzute. Ei au adăugat că reglementările actuale privind ftalaţii sunt puţin susceptibile să ducă la îmbunătăţiri semnificative ale sănătăţii publice.

Indiferent de rezultatul dezbaterii ştiinţifice, Jennifer Brandon a insistat asupra faptului că este posibil să ne reducem expunerea.

Una dintre cele mai importante metode constă în schimbarea produselor cosmetice utilizate. „Există lacuri de unghii şi şampoane fără ftalati, iar tot mai multe produse cosmetice indică faptul că nu conţin aceşti compuşi”, a precizat ea.

„Dacă produsul nu menţionează că este fără ftalaţi, probabil că nu este.” ”

Ea recomandă, de asemenea, înlocuirea perdelelor de duş din PVC sau vinil cu unele din ţesătură care poartă menţiunea „fără ftalaţi”. „Cumpăraţi jucării pentru copii din lemn sau cauciuc natural şi renunţaţi la spray-urile deodorante: acestea sunt, în esenţă, un amestec de substanţe chimice nocive.

Sursa: Epoch Times SUA