Egipt: Morsi acuzat de incitare la uciderea protestatarilor în timpul manifestaţiilor

Preşedintele demis Mohamed Morsi şi alţi 14 membri ai Frăţiei Musulmane au fost acuzaţi de Curtea Supremă de “instigare la crimă”. Data procesului nu a fost precizată încă.

Între timp, guvernul egiptean – guvern creat prin lovitura militară de stat care a fost, de asemenea, susţinut de diferite grupuri religioase şi politice, la 3 iulie – l-a demis pe fostul preşedinte Mohamed Morsi şi a numit 50 de membri ai Adunării Constituante. Comisia este responsabilă pentru eliminarea din Constituţie - suspendată pe 3 iulie - a tuturor articolelor de influenţă islamică, introduse de guvernul anterior dominat de Frăţia Musulmană.

Se observă lipsa membrilor mişcării care pe 25 ianuarie 2011 începuseră protestele din Piaţa Tahrir şi au provocat căderea lui Mubarak. Tot ei au început „Primăvara arabă" în „stil egiptean”, zdrobită în primul rând de forţele militare conduse de fostul ministru de apărare, Hussein Tantawi şi urmată apoi de victoria electorală a formaţiunilor Frăţiei Musulmane islamiste, care au adunat aproximativ 40% din salafiţi, cu 20% din voturi.

Guvernul l-a inclus în Adunarea Constituantă pe fostul secretar general al Ligii Arabe, Amre Moussa, candidatul învins de Morsi în alegerile prezidenţiale din 30 iunie 2012, precum şi pe Mahmoud Badr, purtătorul de cuvânt al mişcării de tineret Tamarrod (care la 30 iunie a început o acţiune de protest, după colectarea a mai mult de 20 de milioane de semnături împotriva lui Morsi).

Din cei 50 de membri, doar doi sunt islamişti. Unul este un reprezentant al fundamentaliştilor salafiţi al Partidul Nour şi un altul un fost membru al Frăţiei. Preşedinţia a subliniat însă că cele două locuri rezervate islamiştilor au fost refuzate de Frăţie, care nu şi-au numit reprezentanţii (printre puţinii care au rămas încă în libertate).

Adunarea Constituantă, care se va întâlni pentru prima dată la 8 septembrie, are acum 60 de zile pentru a finaliza lucrarea, în parte deja scrisă. Textul noii Constituţii va fi supus unui referendum. Numai după aceea vor urma noi alegeri parlamentare şi prezidenţiale.

Componenţa Adunării Constituante reflectă noua direcţie imprimată ţării de unul dintre cei mai puternici oameni din Egiptului, şeful forţelor armate, generalul Abdel Fattah de Sisi. Printre primele articole din text, în afară de o probabilă interzicere a oricărui partid de inspiraţie religioasă, (mişcare care ar putea scoate în afara legii Frăţia Musulmană, precum şi pe salafiţii), au fost incluse şi măsuri pentru revenirea la putere a unor membri ai vechiului regim condus de Mubarak, care a fost recent eliberat din închisoare şi se află în arest la domiciliu până la o nouă procedură de judecată.

Textul va fi dezvoltat în mod semnificativ de un comitet de experţi format din 10 membri, care vor păstra privilegiile extinse ale armate, pentru a proteja, printre altele, marile lor interese economice.