Efectul legii dării în plată: BRD majorează cu 50% avansul la credite ipotecare

La o lună după ce Raiffeisen a mărit avansul la credite ipotecare, a venit şi rândul BRD să facă o mişcare asemănătoare.
BRD - Groupe Societe Generale.
BRD - Groupe Societe Generale. (STEPHANE DE SAKUTIN / AFP / Getty Images)

La scurtă vreme după ce Senatul a adoptat controversata lege a dării în plată, BRD, a doua bancă din sistem ca mărime, a decis să majoreze avansul pentru creditele ipotecare în euro la 50%, doar pentru cele contractate pe o perioadă mai mare de 25 de ani, relatează zf.ro.

Potrivit sursei citate, pentru împrumuturile în euro cu ipoteci mai mici de 25 de ani, avansul este de 25%.

Recomandăm şi: Cu ştreangul de gât. Protest pentru susţinerea Legii Dării în Plată (Video)

ZF.ro mai arată că portofoliile de credite în euro mai ales cele cu scadenţa pe 25 de ani au pondere redusă în portofoliul unei bănci, astfel încât este posibil ca BRD să fi luat această măsură ca un contraatac la legea dării în plată.

Reamintim că luni, Senatul a adoptat cu unanimitate de voturi legea dării în plată, iniţiativă ce le permite celor care nu-şi mai pot plăti ratele la credite să lase băncii imobilul ipotecat, pentru stingerea datoriei. Legea dării în plată va merge acum la Camera Deputaţilor pentru vot final.

Deşi Ministerul Finanţelor şi BNR au solicitat să fie scoase de sub prevederile legii creditele garantate prin programul Prima Casă, pe motiv că există riscul dispariţiei acestui program, senatorii s-au opus.

Senatorii au fost însă de acord cu propunerea BNR de a impune un plafon maxim de 150.000 de euro pentru valoarea locuinţelor.

Adoptată în noiembrie 2015, în Parlament, cu o majoritate zdrobitoare de voturi, legea dării în plată permite unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat.

Iniţiatorii susţin că această lege a fost adoptată în interesul a 800.000 de familii aflate în jenă financiară în ceea ce priveşte plata ratelor la creditele contractate. Statisticile BNR contrazic însă acest lucru, arătând că e vorba de maxim 34.000 de români care întârzie în achitarea ratelor la credit.

Actul normativ a stârnit nemulţumirea bancherilor care au anunţat că îi vor cere preşedintelui Iohannis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la acest act normativ. Iohannis nu a sesizat CCR însă, în decembrie, a întors legea în Parlament spre reexaminare.

Pe de altă parte, persoanele cu credite la bănci care şi-au văzut ratele dublându-se în timp cer adoptarea acestei legi, pentru a avea o soluţie de ieşire în momentul în care ajung să nu mai poată achita ipoteca.