Isărescu critică legea dării în plată: "După cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la maşină, cei cu frigiderul!"

Guvernatorul BNR a opinat că în societatea domneşte confuzia cu privire la legea dării în plată, aceasta echivalând cu o întoarcere la troc. Dacă azi se permite să laşi băncii cheia de la casă în contul datoriei, de ce nu ai lăsa mâine frigiderul sau maşina de spălat?
Mugur Isărescu
Mugur Isărescu (Epoch Times România)

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ţinut "să-şi verse năduful" pe confuziile cu privire la legea dării în plată, act normativ care, odată adoptat, ar permite cetăţenilor ajunşi în imposibilitatea de a-şi returna creditele să scape de datorii cedând băncii casa ipotecată.

"Cum să nu spui că nu este confuzie în societatea românească sau, cel puţin, în media, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, după ce s-a văzut că nu sunt 800.000 de persoane care intră sub incidenţa ei, că toate creditele ipotecare abia dacă sunt 400.000, devine pe rând o lege a dreptăţii - dacă este o lege a dreptăţii, înseamnă că sunt şi legi strâmbe - devine apoi o lege a haiduciei, asta e şi mai interesant", a declarat joi Isărescu, citat de Mediafax, la o conferinţă aniversară dedicată împlinirii a 25 de ani de la redeschiderea pieţei valutare din România.

Amintind că termenul în engleză pentru haiduc este outlaw, care înseamnă "în afara legii", Isărescu a opinat că în această lumină legea dării în plată ar fi "o lege în afara legii".

"Cel mai tare mi se pare faptul că această lege a devenit o lege economică. În anul 1991 nu intrai la ASE dacă nu ştiai că legile economice sunt legi obiective, că acţionează în afara voinţei oamenilor, şi dacă nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, trimisă în Parlament, şi o lege economică. Ba mai mult de atât, ca să îmi vărs năduful pe confuzie, ideea aceasta, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tânăr doctor, categoric ajuns doctor printr-o eroare şi sper că se va corecta această eroare. Păi o să spunem că şi legea cererii şi ofertei, care e lege economică, o face Parlamentul...", a adăugat Isărescu.

În opinia Guvernatorului BNR, astfel de confuzii nu trebuie lăsate să persiste în societate, altfel, riscăm ca "mâine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate şi salarii, iar poimâine se dă o lege prin care se spune că nivelul de trăi din România trebuie să-l depăşească pe cel din Germania şi atunci poate ne trezim."

"Confuzia este primul pas spre disoluţia oricărei ordini de drept. Ultima chestie extrem de nărăvaşă, mai mult decât o lege a dreptăţii, este o lege a eliberării din sclavie, aşa am citit pe undeva. Ce cred oamenii ăia din exterior despre noi?", a adăugat şeful BNR.

"Dacă nu reuşim să spunem că, în momentul în care plăteşti în natură, ca şi cum ai reveni la troc, şi că după cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la maşină, cei cu frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată, facem un depozit de frigidere şi maşini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem şi un ţarc pentru animale. Eu exagerez, bineînţeles, dar cred că avem cifrele astea extraordinare şi observăm că ele sunt contestate, cei care sunt în ofensiva asta ne spun de dimineaţa până seara că Banca Naţională nu şi-a făcut datoria. Păi datoria ei principală este să asigure ţării o monedă stabilă, credite din belşug, pentru cine poate să ia credite, cu dobânzi rezonabile.", a mai adăugat Isărescu.

Reamintim că, adoptată în noiembrie 2015, în Parlament, cu o majoritate zdrobitoare de voturi, legea dării în plată permite unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat.

Potrivit Hotnews, iniţiatorii susţin că această lege a fost adoptată în interesul a 800.000 de familii aflate în jenă financiară cu privire la plată ratelor la creditele contractate. Statisticile BNR contrazic însă acest lucru, arătând că e vorba de maxim 34.000 de români care întârzie în achitarea ratelor la credit.

Deşi la prima vedere actul normat pare făcut pentru aceia care, din motive obiective (pierderea locului de muncă, boală etc.), nu mai fac faţă ratelor, legea îi include însă şi pe cei care au luat credite de 5 milioane de euro ca să-şi facă un mall şi care, după ce au luat milioanele, n-au mai plătit nicio rata la împrumut. Sau pentru cei care au luat credit şi care şi-au făcut a treia casă de vacanţă la malul mării, arată hotnews, opinând că, în mod normal, ei nu ar trebui să se regăsească printre destinatarii iniţiativei legislative.

Actul normativ a stârnit nemulţumirea bancherilor care au anunţat că îi vor cere preşedintelui Iohannis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la acest act normativ. Iohannis nu a sesizat CCR însă, în decembrie, a întors legea în Parlament spre reexaminare.

Legea dării în plată, care a primit aviz negativ de la Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii urmează să fie dezbătută în plenul Senatului, cel mai probabil săptămâna viitoare, iar votul final va fi dat ulterior în plenul Camerei Deputaţilor.