După decizia privind Ierusalimul, Trump cere saudiţilor să ridice “imediat” blocada împotriva Yemenului

Într-o scurtă declaraţie publicată miercuri după amiază, preşedintele american Donald Trump a cerut conducerii din Riad să ridice în întregime blocada militară saudită ce durează de câţiva ani asupra Yemenului zguduit de război. Anunţul neaşteptat a avut loc în aceeaşi zi în care Trump a declarat că SUA recunoaşte în mod oficial Ierusalimul drept capitală a Israelului.

“Am îndrumat oficialilii din administraţia mea să sune conducerea Regatului Arabiei Saudite şi să le ceară să permită în totalitate ca alimentele, combustibilul, apa şi medicamentele să ajungă la cetăţenii yemeniţi care au nevoie disperată de ele”, a afirmat Trump într-un comunicat publicat de Casa Albă. “Acest lucru trebuie făcut imediat din cauze umanitare”.

Deşi nu este clar motivul pentru care a fost emisă pe neaşteptate această cerere la câţiva ani după izbucnirea catastrofei umanitare din Yemen, se pare că mişcarea ar avea legătură cu şocul şi numeroasele dezaprobări din partea liderilor lumii declanşate de decizia lui Trump de a recunoaşte oficial Ierusalimul drept capitală a Israelului. Declaraţia privind Yemenul a fost publicată de Biroul Secretarului de Presă [al Casei Albe].

Şi în timp ce Trump citează “motive umanitare” pentru declaraţia urgentă care cere ridicarea asediului, Arabia Saudită a impus o blocadă militară asupra Yemenului sărăcit de când a început să bombardeze această ţară în 2015. Mai mult, diverse organizaţii media şi grupuri pentru drepturile omului au început să raporteze despre blocada maritimă saudită asupra porturilor din Yemen – care a făcut ca peste 20 de milioane de civili yemeniţi să sse confrunte cu o criză umanitară dură – la scurt timp după începerea războiului în Yemen în martie 2015. Acest lucru a avut loc în timp ce armata şi serviciile de spionaj americane şi britanice au plasat ofiţeri în centrele de comandă şi control ale saudiţilor pentru a asista la atacarea locaţiilor rebelilor yemeniţi Houthi.

La începutul lunii iunie 2015, de exemplu, o investigaţie a publicaţiei The Guardian a descoperit că SUA şi Marea Britanie permiteau blocada asupra Yemenului, care a fost larg recunoscută ca fiind un “dezastru umanitar”. Potrivit raportului, “aproape 80% din populaţia ţării are nevoie urgentă de alimente, apă şi ajutoare medicale, din cauza condiţiior dezastruoase despre care agenţii umanitari susţin că s-au înrăutăţit dramatic printr-o blocadă maritimă impusă de o coaliţie arabă, cu suportul americanilor şi britanicilor”.

În timp ce este clar faptul că ridicarea asediului este un pas binevenit pentru milioane de bărbaţi, femei şi copii afectaţi în Yemen, decizia Casei Albe, în realitate, nu a avea nimic de a face cu temerile umanitare, în condiţiile în care însăşi SUA a făcut parteneriat în ultimii doi ani cu saudiţii în toate acţiunilor lor din Yemen. Din coaliţia condusă de saudiţi fac parte şi Bahrain, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Sudan. Totodată, Marea Britanie a fost un mare furnizor de arme pentru saudiţi.

Loviturile aeriene saudite asupra Yemenului – care au ucis mii de civili, un procent şocant fiind copii, conform ONU, şi au forţat strămutarea a zeci de mii de persoane – au implicat de asemenea utilizarea de echipamente militare americane. Holera a revenit recent în Yemen şi infrastructura civilă, precum spitalele, a fost bombardată de forţele coaliţiei. Deşi cifrele reale sunt mult mai mari, începând cu noiembrie, datele furnizate de ONU arată că 5.295 de civili au fost ucişi în război şi alţii 8.873 au fost răniţi.

În plus, campania militară a coaliţiei s-a intensificat mult în această săptămână, după moartea fostului preşedinte Alí Abdullah Saleh, care a condus la intensificarea bombardamentelor aeriene asupra capitalei Sanaa, care este controlată de rebelii Houthi. Saleh a fost ucis luni într-un atac al rebelilor Houthi după ce, aparent, şi-a abandonat aliaţii şiiţi în favoarea coaliţiei conduse de Riad.

Aşadar, după atâţia ani de război în Yemen, de ce invocă Trump acum aceste “motive umanitare”?

După cum a declarat Hassan Hassan, analist în Orientul Mijlociu, se pare că declaraţia de miercuri privind Yemenul ar avea legătură cu ceea ce mulţi au descris ca fiind reacţia puternică şi vehementă a regelui saudit Salman şi a prinţului moştenitor Mohammad bin Salman faţă de recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului. “Aceasta pare să fie o declaraţie de tipul "ochi pentru ochi" cu privirea la decizia privind Ierusalimul. Ce anume s-a întâmplat ca acestei administraţii să îi pese pe neaşteptate de yemeniţi, în special ţinând cont de rapoartele media recente conform cărora coaliţia condusă de saudiţi ar fi ridicat o parte a blocadei?”, s-a întrebat Hassan Hassan la scurt timp după anunţarea declaraţiei americane privind Yemenul.

Aşadar, în timp ce Trump plasează Riadul pe neaşteptate şi în mod convenabil într-un punct fierbinte, folosind scuza drepturilor omului, ar trebui să ne aşteptăm ca Arabia Saudită să răspundă în cele din urmă, probabil printr-un fel de scurgere de informaţii sau interviu în mass media, susţine website-ul Zero Hedge.

Trump s-a confruntat deja cu numeroase critici pentru decizia de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului şi de a muta ambasada SUA acolo. Printre ţările care condamnă această mişcare sunt Marea Britanie, Franţa, Germania, Canada, Rusia, China, Turcia, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Egiptul precum şi Uniunea Europeană şi Liga Arabă.

Pe când Trump s-a plasat singur într-o poziţie izolată din cauza mişcării privind Ierusalimul şi în condiţiile în care liderul american i-ar putea critica în continuare pe unii aliaţi regionali ai SUA, lucrurile par să devină şi mai interesante şi tensionate în Orientul Mijlociu.