Doctrina Gherasimov: Raport estonian detaliază “ameninţarea hibridă” rusească împotriva Europei

Un nou raport al Serviciului estonian de Securitate Internă subliniază pericolul unei Rusii renăscute şi a unei UE slăbite care mimează stabilitatea şi democraţia în regiune, atrăgând atenţia asupra eforturilor de propagandă ale Rusiei din ultimii ani.

Serviciul, cunoscut în Estonia sub numele de Kaitsepolitseiamet sau Kapo, elaborează o analiză anuală privind curentele şi ameninţările interne la adresa Estoniei. Analiza din 2015 publicată săptămâna trecută se referă, printre altele, la secţiuni privind securitatea cibernetică, prevenirea terorismului internaţional şi lupta împotriva corupţiei.

Prima pagină a raportului schiţează un program despre care Kapo crede că este o ameninţare majoră pentru securitatea estoniană şi europeană. “În contextul agresiunii ruseşti, ameninţarea la adresa securităţii, care rezultă din slăbirea Uniunii Europene, este de multe ori mai mare decât cea care apare din procesul de stabilire a refugiaţilor în Estonia”.

“Aceasta este cea mai importantă problemă”, a declarat Martin Arpo, adjunct al directorului general al Kapo, pentru Washington Free Beacon. “Pentru Estonia, raportul este un memento: să ne gândim la ameninţările reale pentru securitate şi nu la cele imaginare. Criza imigraţiei îndepărtează centrul atenţiei de la ameninţările reale nu doar în Estonia ci şi în Europa. Singura speranţă ca [preşedintele rus Vladimir] Putin să îşi realizeze ambiţiile este ca Europa şi NATO să fie divizate sau să aibă controverse în interiorul lor. Criza refugiaţilor este cu adevărat singurul subiect serios care poate genera aceste controverse.”

Prima pagină a raportului face referire la Doctrina Gherasimov, o viziune a războiului prin mijloace non-militare ce a fost publicată la începutul anului 2013 de Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al forţelor armate ruseşti.

Doctrina stipulează că scopul războiului modern este de a eroda “promptitudinea, voinţa şi valorile” inamicului. Acest concept stă la baza modului în care Estonia evaluează ameninţarea internă venită din partea Rusiei.

Activităţile ruseşti de propagandă şi de altă natură din Estonia sunt instrumente, susţine Arpo, “pentru crearea instabilităţii. Ruşii nu vor face nimic din punct de vedere militar fără să creeze o ameninţare internă – impresia unei ameninţări interne, în cazul în care nu este reală”.

Conform Kapo, refugiaţii sirieni sunt parte a acestei ecuaţii.

Estonia, ca şi restul Europei, a găzduit o dezbatere publică cu privire la imigraţie în contextul afluxului masiv de refugiaţi din Siria şi din alte zone de conflict. Arpo a afirmat că teama de refugiaţi este deplasată.

Arpo a declarat că Rusia exploatează dezbaterea privind imigraţia pentru a semăna neînţelegeri şi a susţine mişcările de opoziţie din ţările europene.

“Populiştii au câştigat teren prin aducerea problemei refugiaţilor în atenţia publicului. Propaganda rusească preia comentariile populiste. Mesajul general este acela că guvernele din Europa nu sunt capabile să rezolve criza imigraţiei, aşadar populiştii reprezintă acum ‘poporul’ mai mult decât guvernele lor”, a declarat el.

“Rusia doreşte să se prezinte ca ultima fortăreaţă a lumii creştine şi a valorilor conservatoare. Propaganda Statului Islamic încearcă, de asemenea, să ofere o alternativă la lumea liberală şi la valorile occidentale. Ambele folosesc retorică anti-liberală şi anti-Occident. Acesta este punctul lor comun. Dar mai importantă este sinergia lor".

Întrebat dacă Estonia încearcă să lupte cu actualele campanii propagandistice ruseşti desfăşurate împotriva sa, Arpo a râs. “Lucrul cel mai bun pe care îl poţi obţine cu organismele media ruseşti este ca ele să nu folosească ceea ce le dai.”

“Trebuie să îţi spui propria versiune. Nu trebuie să te laşi blocat în relatarea lor. Dacă sunt minciuni, atunci trebuie să spunem că sunt minciuni şi care e adevărul. Dar nu ne putem pierde pe acest câmp de luptă rusesc, susţinându-le teoriile.

“Propaganda este pentru publicul occidental şi pentru cel rusesc şi Occidentul nu ar trebui să uite acest lucru. Electoratele din ţările NATO vor decide în cele din urmă dacă NATO ne protejează sau nu, dacă sancţiunile vor continua sau nu”.

Arpo a comparat campaniile informatice ale Rusiei cu cele ale Statului Islamic.

“Rusia doreşte să se prezinte ca ultima fortăreaţă a lumii creştine şi a valorilor conservatoare. Propaganda Statului Islamic încearcă, de asemenea, să ofere o alternativă la lumea liberală şi la valorile occidentale. Ambele folosesc retorică anti-liberală şi anti-Occident. Acesta este punctul lor comun. Dar mai importantă este sinergia dintre ele. Imaginea distorsionată pe care vor să o propage este cea a unui Occident slăbit şi decadent".

“Poate că propaganda rusă nu este o ameninţare directă pentru ţările vest-europene, dar este o ameninţare pentru integritatea Europei”, a mai susţinut Arpo.

După ce Estonia şi-a recâştigat independenţa de sub Uniunea Sovietică în 1991, a îmbrăţişat o politică naţională de integrare rapidă în UE şi NATO pentru a obţine garanţii politice şi de securitate. Estonia este acum una dintre puţinele ţări NATO care cheltuie 2% din PIB pentru apărarea naţională.

Recomandăm şi: Războiul non-linear al Rusiei în Ucraina şi doctrina Gherasimov