Rusia mediază conflictul dintre azeri şi armeni. Regiunea Nagorno-Karabah fierbe

Azerbaidjanul şi Armenia s-au acuzat reciproc joi de încălcarea unui acord de încetare a focului vechi de doar câteva zile în regiunea Nagorno-Karabah. Rusia a intervenit pentru a media conflictul îngheţat complicat din Caucazul de Sud.

Schimbul de focuri de-a lungul liniei de contact ameninţă cu suspendarea acordului de încetare a focului ce a fost intermediat de Rusia şi încheiat marţi, după patru zile de lupte, care au provocat zeci de morţi. Este cel mai violent incident de la armistiţiul semnat în 1994 în regiunea contestată de azeri şi armeni.

După armistiţiul din 1994, regiunea Nagorno-Karabah - un teritoriu etnic armean care oficial aparţine Azerbaidjanului - a ajuns sub controlul forţelor armene locale şi al armatei armene. În plus, forţele armene controlează, de asemenea, anumite zone în alte şapte regiuni în vestul Azerbaidjanului.

Rusia, care are bune relaţii cu Armenia şi Azerbaidjan, a urmărit să calmeze tensiunile joi: ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a vizitat Baku, iar premierul rus Dmitri Medvedev s-a deplasat în Erevan.

“Suntem interesaţi – poate mai mult decât ceilalţi parteneri străini ai acestor ţări – ca acest conflict să fie soluţionat cât mai curând posibil”, a susţinut Lavrov după o întâlnire cu omologul său azer Elmar Mammadyarov.

În context, preşedintele rus Vladimir Putin a discutat, de asemenea, cu omologii săi armean şi azer.

Medvedev a declarat după întâlnirea cu omologul său armean Hovik Abrahamyan că Rusia îşi va folosi influenţa asupra ambelor părţi pentru a media conflictul.

De la armistiţiul din 1994, grupul Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care este condus de Rusia, Franţa şi SUA, a urmărit să medieze conflictul dar a obţinut rezultate minore. Ambele tabere ce se află în conflict au păstrat poziţii defensive.

În 2005, a fost iniţiat un proiect pentru un plan de pace în contextul ostilităţilor dintre Armenia şi Azerbaidjan. Medvedev a declarat că, dacă rezistă armistiţiul actual, speră la o reluare a discuţiilor în vederea găsirii unei soluţii durabile la acest conflict.

Rusia pare să fi preluat iniţiativa în conflictul dintre cele două state post-sovietice, marginalizându-şi rivalul – SUA – care a încercat de-a lungul anilor să îşi exercite influenţa în regiune. Chiar şi Iranul este implicat acum în mediere.

Cele mai recente conflicte au declanşat un val de temeri internaţionale cu privire la Caucazul de Sud, regiune traversată de conducte petroliere şi gaz şi marcată de ostilităţi etnice.

Rusia are bune relaţii cu azerii şi armenii, furnizând arme ambelor tabere din acest conflict. Dar, Moscova este mai apropiată de Armenia, cu care are un tratat de apărare colectivă şi unde dispune de o bază militară în Gyumri.

Turcia, care are legături etnice şi lingvistice cu Azerbaidjanul, a promis că va susţine Baku până când acesta îşi va reafirma suveranitatea asupra întregului său teritoriu. Turcia şi-a închis frontiera cu Armenia la începutul anilor 1990 datorită acestui conflict, oferind armenilor acces terestru doar prin Georgia şi Iran.

O altă temere este aceea că alianţele Rusiei şi Turciei - membră a NATO - cu Armenia şi, respectiv Azerbaidjanul, ar putea declanşa un conflict mai amplu într-un moment în care Ankara şi Moscova se află la cuţite în ceea ce priveşe conflictul din Siria. Rusia este principalul susţinător al regimului sirian, în timp ce Turcia este unul dintre principalii susţinători ai rebelilor ce urmăresc să îl alunge de la putere pe preşedintele sirian Bashar al-Assad.