Directorul general al Deutsche Bank avertizează în privinţa “consecinţelor fatale” pentru deponenţi

Războiul cuvintelor dintre Deutsche Bank cu Banca Centrală Europeană (BCE) nu este nou. Conflictul a ieşit la iveală pentru prima dată în luna februarie, când gigantul bancar german l-a avertizat pe preşedintele BCE Mario Draghi că orice "relaxare cantitativă" - termenul corect politic pentru injectarea de bani fără acoperire, care ar trebui să restarteze progresul economic şi să combată stagnarea - suplimentară din partea băncii centrale europene va face ca acţiunile să scadă şi mai mult.

Relaxarea cantitativă - quantitative easing - este un procedeu extrem de controversat prin care, împreună cu scăderea ratelor dobânzilor, Federal Reserve încearcă din 2008, să facă economia americană să-şi recâştige momentul. Numeroşi analişti atrag atenţia că procesul este de natură să nască diverse bule speculative, atâta timp cât sumele enorme aruncate pe piaţă nu ajung să stimuleze producţia sau consumul intern, ci ajung să accelereze procesele speculative.

Cea mai mare bancă a Europei a ridicat miza câteva luni mai târziu, în iunie, când economistul său şef, David Folkerts-Landau, a criticat puternic BCE, avertizând-o în privinţa declanşării de tulburări sociale sau a unei alte Mari Crize Economice.

Ironic, aceste critici dure au făcut mai mult rău decât să fi ajutat: anunţând piaţa cât de mult a fost afectată Deutsche Bank (DB) ca urmare a politicii monetare a BCE, piaţa i-a pedepsit acţiunile, care recent au fost tranzacţionate la niveluri foarte apropiate de cele mai scăzute valori ale lor. Acest lucru a îngreunat şi mai mult viaţa celor de la DB, din moment ce acum banca trebuie să facă faţă nu numai propriilor probleme interne, ci şi menţină o anumită aparenţă pe piaţă. Până acum, acest lucru nu a funcţionat bine, fiind declanşate numeroase comparaţii cu o altă bancă cu o reputaţie proastă.

Cel mai puternic strigăt de ajutor al DB împotriva hotărârii al BCE de a menţine ratele scăzute, directorul general al băncii germane, John Cryan, a avertizat într-un memoriu/comentariu – numit Bănci în Transformare (Banks in Upheaval) – făcut înainte de Handelsblatt Banking Summit, care va avea loc în Frankfurt în perioada 31 august – 1 septembrie, că “politica monetară merge acum în sens invers obiectivului întăririi economiei şi transformării sistemului bancar european într-un sistem mai sigur.

Bizar, cel mai impresionat avertisment al său nu a fost îndreptat împotriva preşedintelui BCE Mario Draghi - fost angajat al Goldman Sachs - ci mai degrabă către Germania – şi aparent către proprii clienţi ai DB – sugerând implicit că, în cazul în care Deutsche Bank va aluneca, va trage pe toată lumea în jos în proces.

Citat de Bloomberg, Cryan a avertizat în privinţa “consecinţelor fatale” pentru deponenţi şi pentru planurile de pensii, în timp ce “companiile se abţin să facă investiţii datorită nesiguranţei continue şi cer tot mai puţine împrumuturi”.

Citat de Handelsblatt, Cryan a declarat că “politica BCE presează băncile deficitare ale Europei, îngreunând sarcina asiguratorilor de a găsi investiţii profitabile şi distorsionând în mod periculos preţurile de pe piaţa financiară”. Între timp, a adăugat el, beneficiile la care s-a sperat nu s-au materializat. “Ţinând cont de nesiguranţa continuă, companiile au reţineri în privinţa investiţiilor şi cu greu mai angajează credite”, a scris el.

Directorul general al DB a mai precizat că este inacceptabil ca organismele de reglementare financiară să ceară băncilor să îşi mărească rezervele de lichiditate ca apoi să impună rate punitive ale dobânzii asupra acestor rezerve suplimentare.

Mulţi sunt de acord cu Cryan: “Creşterea investiţiilor pan-Europene nu a avut loc şi nici reformele structurale aşteptate în statele afectate ale zonei euro”, a precizat Georg Fahrenschon, preşedintele German Savings Bank Association. În schimb, nesiguranţa creşte pe cuprinsul zonei euro datorită “sumelor terifiante de bani pe care BCE le pompează acum în mod direct pe pieţe”, a adăugat el, conform website-ului Zero Hedge.

În timp ce Cryan recunoaşte faptul că intervenţia BCE a evitat o prăbuşire totală în Europa, totuşi a reuşit acest lucru cu costuri extreme, precum rate negative ale dobânzii asupra celei mai mari părţi a datoriei germane. Din acest motiv, Cryan creede că este momentul pentru o schimbare de direcţie la BCE. El a declarat că: banca să se află în mijlocul unei restructurări dureroase şi se luptă să păstreze încrederea investitorilor, aşadar efectele negative ale politicii BCE provoacă o anumită durere pentru DB. Acesta ar fi un motiv pentru care Cryan este în particular critic faţă de rata negativă a dobânzii aplicată asupra depozitelor bancare la BCE. El a precizat că venitul net din dobânzi, în mod tradiţional cea mai importantă sursă a câştigurilor bancare în zona euro, a scăzut cu 7% începând cu 2009.

Conform lui Cryan, singura şansă pentru băncile europene şi pentru deponenţi în Europaar fi o uniune bancară în cadrul UE, ce ar trebui urmată de o uniune a pieţelor de capital, pentru a oferi fondurile atât de necesare pentru companii în condiţiile în care băncile îşi reduc bilanţurile contabile. Pe scurt, un sistem de tip “backstop” la nivelul continentului european.

Avertismentele pentru deponenţi nu ar putea deveni mai clare decât atât.