Decizie cu efect de tsunami. Parlamentul European refuză Chinei statutul de economie de piaţă

Parlamentul European i-a refuzat Chinei statutul de economie de piaţă. Decizia, luată cu 546 voturi „pentru“, 28 „împotrivă“ şi 77 de abţineri ar putea provoca pierderi uriaşe economiei chineze, aflată pe un trend descendent şi constituie o pierdere de imagine uriaşă pentru China, scrie jurnalistul Cristian Unteanu pe blogurile Adevăru. Mai mult, acest refuz de a-i recunoaşte Chinei un statut la care aspiră de 15 ani are implicaţii geo-politice majore.

Intrată în Organizaţia Internaţională a Comerţului (OMC) în 2001, având calitatea de „ţară fără economie de piaţă“, China ar fi trebuit să primească, în 2016, mai exact pe 11 decembrie la miezul nopţii acest statut. Potrivit negociatorilor chinezi, ţara lor trebuia să primească automat acest statut. Nu numai că nu s-a întâmplat aşa, dar vineri, Parlamentul European a adoptat, cu 546 voturi „pentru“, 28 „împotrivă“ şi 77 de abţineri o Rezoluţie care cere Comisiei Europene să refuze acest statut Chinei până când nu va îndeplini criteriile UE, dar şi să întărească procedurile anti-dumping existente.

În cazul în care China ar fi câştigat statutul de economie de piaţă, ţările importatoare ar trebui să dovedească faptul că anumite bunuri intră sub incidenţa măsurilor antidumping luând ca referinţă preţurile de pe piaţa chineză. Or, problema apare în momentul în care se confirmă că unele produse de export ale Chinei au beneficiat de politici de ajutor de stat sau au preţuri sub costul de producţie ca urmare a unor manipulări ale cursului de schimb, ceea ce poate ameninţa direct piaţa europeană, cu precădere sectoarele siderurgiei şi energiilor neconvenţionale. Refuzând Chinei statut de economie de piaţă, importatorii se vor putea raporta la preţurile de referinţă din altă ţară.

"Acest vot transmite un semnal puternic că Parlamentul European nu va accepta nicio măsură care ar slăbi capacitatea noastră de a ne apăra de concurenţa neloială a Chinei. (...) În condiţiile actuale, a-i da Chinei statut de economie de piaţă în cadrul OMC ar fi ca şi cum am pune ştreangul de gâtul industriei siderurgice din Marea Britanie ... Trebuie să acţionăm acum sau în curând nu vom mai avea o industrie de apărat în UE", a declarat David Martin, europarlamentar din partea Partidul Laburist din Marea Britanie.

Merită menţionat faptul că producătorii europeni de oţel au salutat decizia Parlamentului European, privind-o ca pe o măsură care a salvat industria de profil.

Implicaţii geopolitice

Din punct de vedre geopolitic, în prezent trei dintre statele BRICS se află într-o situaţie economică extrem de delicată şi confruntându-se cu spectrul unor mişcări sociale de amploare. Mai exact, este vorba despre Brazilia, Rusia şi, mai nou, China, în plină instabilitate bancară şi cu bursele în scădere.

Toate aceste trei ţări au mizat pe resursele lor energetice enorme şi pe pieţele uriaşe care pot înghiţi orice. Brazilia şi Rusia, devenite aproape total dependente de exporturile de materii prime sunt însă acum îngenuncheate şi aflate sub o enormă presiune din cauza scăderii incredibile a preţului petrolului. Prinsă în acest joc, China, care, speculând criza Ucrainei a semnat un acord de lungă durată cu preţ fix pentru ţiţei şi gaze naturale din Rusia, s-a trezit că afacerea, care atunci o avantaja, este acum păguboasă, căci valoarea barilului scade vertiginos în fiecare lună sub presiunea producţiei senzaţionale de gaze şi petrol de şist din SUA.

Mai mult, creşterea numărului paradelor, exerciţiilor şi demonstraţiilor militare odată cu intrarea treptată în crize economice succesive a crescut ridicând nivelul de tensiune în zona de frontieră NATO-UE/Rusia şi în Marea Chinei.

Toate acestea converg înspre o redimensionare şi chiar reconfigurarea geografică a pieţelor de putere, cu un avantaj notabil pentru alianţa SUA-UE care face din spaţiul euro-atlantic cea mai importantă forţă motrice a dezvoltării mondiale, scrie Unteanu.

Pe de altă parte, alunecarea unor regiuni întregi înspre zona foarte periculoasă a crizelor economice de mare amploare, induce un risc major de perspectivă pentru întreaga economie mondială.

Reacţii din partea Chinei

Reamintim că în 2013, Beijingul ameninţa cu represalii dure la adresa exportatorilor europeni de vinuri, după ce UE a impus taxe pe importurile de panouri solare chinezeşti, în încercarea de a-şi proteja industria de profil, ameninţată de preţurile de dumping practicate de China. Cu atât mai mult este de aşteptat deci ca liderii Chinei să aibă reacţii dure şi acum la decizia Parlamentului European.

Potrivit lui Unteanu, la Bruxelles se anticipează ca Beijingul să renunţe la participarea anunţată la finanţarea marilor proiecte europene din programul Juncker şi să recurgă la posibile măsuri de retorsiune privind exporturile către pieţele chineze şi condiţiile de lucru pentru companiile europene stabilite în China. Pe de altă parte, "China este realmente fragilizată economic, şocurile bursiere arătând cât de extraordinar şi neaşteptat de sensibile sunt structurile sale financiare, dar şi foarte dependentă de importurile de tehnologii occidentale şi de produse agro-alimentare.", arată sursa citată.