De ce se retrage Kievul din Estul Ucrainei

Ministrul de externe ucrainean afirma recent în cadrul unui interviu pe Twitter că ”Donbas-ul nu poate exista fără Ucraina, iar teroriştilor venetici şi băştinaşi le vom face faţă”. Iar preşedintele Poroşenko a dat mai multe decrete de închidere a instituţiilor de stat din regiunile controlate de separatişti şi de întrerupere totală a finanţărilor pentru acestea. Kievul vrea astfel să neutralizeze aşa numitele Republici populare. Un analist explică pentru Epoch Times ce urmăreşte Kievul şi de ce nu va recunoaşte transnistrizarea Donbasului.

Autorităţile ucrainene vor să taie orice legături cu teritoriile controlate de rebelii pro-ruşi. Decretul preşedintelui Poroşenko prevede întreruperea serviciilor bancare şi oprirea tuturor alocărilor bugetare pentru aceste regiuni. Decizia este justificată prin alegerile nerecunoscute ţinute în Lugansk şi Doneţk şi de încălcările grave ale memorandumului de pace de la Minsk de către separatişti şi Rusia.

Retragerea statului ucrainean din aceste regiuni a început, iar potrivit decretului postat pe site-ul preşedinţiei, toate companiile de stat, instituţiile şi organizaţiile trebuie să-şi întrerupă activitatea într-o săptămână, să evacueze angajaţii şi unde este posibil să plece şi cu documentele şi celelalte proprietăţi, notează Reuters.

În plus, cetăţenii din zonele în care sunt în curs operaţiuni antiteroriste nu vor mai primi servicii sociale precum şcoli, spitale şi urgenţă. Măsura este menită să crească presiunea asupra separatiştilor şi să retragă toate finanţările Republicilor autoproclamate din Doneţk şi Lugansk.

Faptul că administraţia de la Kiev retrage toate serviciile publice în zona Donbasului este un lucru care ţine de normalitate, deoarece teritoriul respectiv este pierdut, iar cei care şi-au asumat guvernarea lui trebuie să o facă integral, iar nu parţial. Este o logică normală a autoproclamării republicilor, ele dorind să fie integral subiecte de drept internaţional suverane şi independente. În acelaşi timp, este şi un turnesol al relaţiilor reale pe care aceste republici le vor avea cu vecinul mai mare, Rusia, deoarece anumite transferuri de bani din partea acestuia către ele vor sublinia gradul real de independenţă. Dacă nu vor veni acele sume, atunci vom putea spune că există în mod real independenţă, dar ea va fi însoţită de o mare sărăcie”, explică specialistul în geopolitică Marius Văcărelu pentru Epoch Times.

În opinia sa, ”Ucraina nu renunţă astfel la teritoriul său, ci este doar o măsură logică, economico-administrativă, prin care se recalibrează bugetul ţării, iar realitatea din teren se va clarifica mai bine, pentru că identitatea dintre administrarea unui teritoriu şi cei care îl conduc trebuie să existe, nu unii trebuie să plătească, iar alţii să conducă

Văcărelu consideră că ”din punct de vedere al balanţei financiare, o parte consistentă din bugetul ucrainean se va elibera şi va fi disponibil pentru altceva. Sumele respective vor fi folosite, cel mai probabil, pentru plata combustibililor importaţi din Rusia, iar prin aceasta Kievul îşi va reduce o parte a vulnerabilităţii economice şi de imagine în faţa discursului Kremlinului”.

Expertul nu exclude nici ca banii să fie canalizaţi către ”forţele armate ale Ucrainei, astfel încât să se pregătească mai bine pentru conflictul care nu se opreşte în estul ţării”.

Ucraina nu renunţă la teritoriul său, ci este doar o măsură logică, economico-administrativă, prin care se recalibrează bugetul ţării.

”Ucraina nu îşi permite o transnistrizare a teritoriului propriu şi este obligată să întreprindă măsuri foarte energice de recuperare a teritoriului. Este cea mai costisitoare operaţiune, dar contextul geopolitic se pare că o face să fie singura opţiune posibilă”, a precizat el pentru Epoch Times.

Abordarea premierului Arseni Iaţeniuk, care pleda pentru echiparea armatei ucrainene pentru un război, pare să primeze în prezent asupra celei mai pacifiste a preşedintelui Poroşenko. Cu o săptămână în urmă, Iaţeniuk anunţa cumva retragerea din Est, arătând că ”din moment ce o parte a regiunilor Doneţk şi Lugansk este controlată de escroci, guvernul nu va mai trimite bani în această zonă”.

El a mai afirmat că statul ucrainean nu va mai furniza ajutoare şi servicii sociale locuitorilor decât atunci când separatiştii se vor retrage de acolo şi când Kievul va redobândi controlul asupra acestui teritoriu. Deşi autorităţile ucrainene refuză ”finanţarea teroriştilor din est”, ele au anunţat totuşi că vor continua livrările de gaz şi curent către est pentru a împiedica o ”catastrofă umanitară”.

Refuzul Kievului de a mai finanţa terorismul din Est este de înţeles în contextul în care Rusia continuă să ameninţe cu o invazie şi le furnizează arme şi muniţii separatiştilor. Autorităţile ucrainene se aşteaptă deja la o invazie rusească, fapt demonstrat şi de introducerea de controale de paşapoarte la graniţa cu teritoriile controlate de separatişti şi interdicţii de intrare pentru străinii care trec graniţa dinspre Rusia.

Ucraina pare să nu aibă altă opţiune decât să izoleze focarele separatiste şi apoi să pornească ofensiva. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a susţinut într-un interviu pentru tabloidul german Bild: “Suntem pregătiţi pentru un scenariu al unui război deplin. Nu dorim război, dorim pace şi luptăm pentru valorile europene. Ucraina a pus în aplicare tot ce s-a anunţat referitor la acordul de pace, dar noi suntem gata de compromisuri şi credem că nu se poate soluţiona conflictul pe cale militară. Rusia, dimpotrivă, promite un lucru şi face exact contrariul a doua zi”.