Rusia îşi motivează amestecul în Ucraina: s-ar teme de o “epurare etnică”

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că pacea în Ucraina este posibilă dar că niciuna dintre părţi nu respectă pe deplin acordul de încetare a focului încheiat la 5 septembrie în oraşul Minsk.

Într-un interviu pentru postul de televiziune german ARD, Putin a declarat duminică că este convins că este posibilă o detensionare a situaţiei din estul Ucrainei, unde paramilitarii proruşi se luptă cu forţele guvernamentale în cadrul unui conflict care a luat vieţile a peste 4.100 de oameni din luna martie.

Dar Putin a declarat că nici rebelii şi nici soldaţii ucraineni nu s-au retras complet din ariile cheie ale regiunii pentru a se crea o zonă tampon, o parte esenţială a acordului de pace din Minsk.

Kievul şi aliaţii săi vestici acuză Rusia de susţinerea rebelilor separatişti din estul Ucrainei atât cu arme cât şi trupe. Rusia neagă aceste acuzaţii, deşi cealaltă tabără susţine că are dovezi clare în această privinţă.

De asemenea, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – pe care Putin o acuză că face jocul Occidentului – a avertizat săptămâna trecută că există un risc real de intensificare a conflictului, în contextul în care echipa sa de monitorizare a declarat că a observat în urmă cu câteva zile un convoi de 43 de camioane militare verzi, nemarcate, îndreptându-se către centrul regiunii Doneţk, o fortăreaţă a rebelilor proruşi. Cinci dintre acele camioane remorcau piese de artilerie de 120 mm, în timp ce alte cinci camioane remorcau sisteme de rachete cu lansare multiplă.

După alungarea de la putere a preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, autorităţile de la Kremlin s-au referit deseori la noul guvern pro-Vest ca la o “juntă” adusă la putere printr-o lovitură de stat.

De asemenea, Putin a criticat elemente naţionaliste de extremă dreapta din Ucraina şi ceea ce Moscova percepe a fi o suprimare a vorbitorilor de limbă rusă din regiune.

“O spun foarte clar: suntem foarte îngrijoraţi că s-ar putea folosi o epurare etnică. Ne este frică de o alunecare spre neonazism” a regiunii, a declarat el.

Totuşi, fiind întrebat dacă Rusia înarmează rebelii, Putin a declarat doar că cei care poartă un război pe care îl consideră drept vor găsi mereu armele necesare.

Putin a mai declarat că fără astfel de arme rebelii ar fi distruşi rapid de forţele ucrainene – ceva ce Rusia “nu doreşte şi nu o va permite”. Fără a recunoaşte direct rolul material al ţării sale în conflictul ucrainean, Putin a subliniat dorinţa Moscovei de a susţine rebelii.

De asemenea, monitorii OSCE au declarat că au observat marţi, 11 noiembrie, o dubiţă care a trecut graniţa ruso-ucraineană şi s-a întors în Rusia câteva ore mai târziu, aparent transportând trupurile unor luptătorilor ucişi în zona de conflict.

Dubiţa, care a trecut graniţa în apropiere de oraşul ucrainean Donetsk, purta însemnul “Gruz 200”, adică “Cargoul 200”, un binecunoscut termen militar pentru trupurile soldaţilor ucişi în acţiune.

În timpul unui discurs ţinut luni după summitul G20 din Australia, cancelarul german Angela Merkel a adoptat un ton dur în privinţa sancţiunilor aplicate împotriva Rusiei pentru rolul său în criza ucraineană, spunând că aceste măsuri vor rămâne în vigoare atâta timp cât este nevoie de ele.

De asemenea, Merkel a vorbit împotriva unui sistem politic dominat de “sfere de influenţă, care dispreţuieşte legea internaţională” şi a avertizat că aceste conflicte regionale precum cel din estul Ucrainei pot foarte rapid să devină crize majore.

Dar în Bruxelles, şeful UE pentru afaceri externe, Federica Mogherini, a declarat că doar prin aplicarea sancţiunilor nu se va uşura criza ucraineană. De asemenea, Mogherini a făcut apel la o relansare a dialogului cu Rusia, adăugând că are în vizor mai multe metode prin care să ajute Ucraina la implementarea reformelor economice şi instituţionale.

Liderii mondiali prezenţi în oraşul australian Brisbane la summitul G-20 din weekend l-au criticat dur pe Putin cu privire la rolul Rusiei în escalarea conflictului din estul Ucrainei, dar nu au prezentat niciun plan clar care să ducă la detensionarea situaţiei.