De ce este contagios căscatul

Căscatul este o acţiune foarte „contagioasă”, ce afectează multe persoane, fiind asociat cu oboseala. Acest „căscat” este întâlnit şi la animale, care nu scapă nici ele de involuntarul reflex (până şi şerpii şi şopârlele cască). Potrivit cercetătorilor, căscatul este comandat şi controlat de hipotalamus şi durează 6 secunde. În ciuda faptului că acesta este un fenomen comun, anumite teorii au început să-l explice.

Conform ziarului „El Pais”, există 3 explicaţii ce justifică originea căscatului: eliminările de oxigen - elimină aerul nociv acumulat; nivelul de alertă - căscatul încearcă să ne menţină treji la nevoie; regularizează temperatura atunci când coboară gradele de căldură din creier după trezire.

Cauzele căscatului sunt: Lipsa de magneziu din organism - aceasta declanşează somnolenţa, şi astfel intervine căscatul excesiv; Anemia - este cea mai frecventă cauză. Când nivelul hemoglobinei scade - principalul cărăuş al oxigenului în sânge -, automat se declanşează căscatul pentru echilibrarea întregului sistem. Muşchi tensionaţi - forma de relaxare a musculaturii este căscatul. Cu cât organismul este mai obosit, cu atât acest fenomen se produce mai des.

De ce este contagios căscatul?

Explicând incontrolabilele imitaţii, revista ştiinţifică PLOS a publicat un studiu în care se formulează două ipoteze pe această temă. Locul de cercetare a evidenţiat că această acţiune involuntară (căscatul contagios), nu-i afectează pe toţi oamenii. Un procent de 60 % dintre oameni sunt predispuşi să repete căscatul, pe când cimpanzeii, câinii, lupii nu pot rezista să deschidă botul, când văd îl văd pe altul căscând.

Prima dintre teorii se îndreaptă către comunicare şi sincronizare. Profesorul de pshiologie de la Universitatea de California, Matthew Campbell, asigură că „o posibilitate este că speciile sociale îşi coordonează nivelele de activitate, a copia căscatul poate ajuta la sincronizarea grupului”. Acest fapt se justifică în alte activităţi cotidiene ale oamenilor şi animalelor. „Când este vorba de masă, toată lumea mănâncă – a mânca este contagios -, când este vorba să se mişte, toată lumea se mişcă - posturile corporale sunt contagioase. În acest fel, copiatul căscatului pune, de asemenea, grupul să se sincronizeze”, a mai explicat profesorul.

A doua teorie se referă la o nouă conotaţie despre termenul de empatie. Doctorul a făcut o reflexie în legătură cu capacitatea persoanelor de a se pune în locul altora, pentru a putea simţi la fel sau ce simt ceilalţi. Există numeroase studii în favoarea acestei teorii, a comentat expertul. „Contaminarea cu căscatul reprezintă activitatea circuitelor cerebrale proprii empatiei, incluşi fiind faimoşii neuroni oglindă, ce acţionează ca un reflex intern al mişcărilor observate la ceilalţi”, citează site-ul. Cele 60 % dintre persoanele foarte sensibile cu contaminarea sunt persoane mai empatice decât celelalte.

Studiul a demonstrat că, dacă este o persoană din familie, un cunoscut sau un amic care cască, este foarte probabil ca această acţiune să se repete şi la tine. În acest sens, una dintre cele mai intense cercetări a PLOS a ajuns la concluzia că fenomenul se relaţionează cu vârsta. „Cu cât suntem mai maturi, suntem mai puţin contaminaţi”, au concluzionat cercetătorii. Îmbătrânirea duce la scăderea capacităţii de a empatiza cu ceilalţi.

Căscatul este contagios la copiii ce nu au împlinit 4 ani, pentru că ei pot empatiza, iar la cei cu autism şi schizofrenie lipseşte cu desăvârşire.

Căscatul este cauzat de somnolenţă şi poate fi contracarat prin consumul de apă, deoarece deshidratarea este o cauză comună a oboselii. Alte efecte împotriva căscatului sunt: energizantele, vitaminele, mineralele, acupunctura şi refexoterapia.

Deşi căscatul are legătură cu existenţa unor boli grave, voi aminti doar ultimile cercetări care dau o altă interpretare acestui fenomen fizic.

Cercetătorii de la Universitatea Albany din New York spun că acest fenomen fizic îmbunătăţeşte capacitatea mentală de recepţie a informaţiilor, deci ajută la creşterea nivelului de atenţie. Creierul generează căldură deoarece consumă o treime din caloriile ingerate. Căscatul ar combate acest efect conform studiilor.

Doctorii de la Universitatea Princeton afirmă că acest fenomen fizic este un mecanism de control al corpului, ce are rolul de a regla temperatura creierului. Experimente pe voluntari arată că omul cască mai mult iarna decât vara, reflexul de a căsca răceşte creierul. În timpul iernii, când luăm o gură de aer proaspăt, creierul ia o porţie de sănătate, schimbul de aer din mediul extern având un efect de regenerare asupra creierului.

Cercetătorii de la Institutul de Neurologie din Londra declară că acest fenomen fizic reprezintă unul dintre secretele neuroştiinţei, ce este o unealtă de intensificare neuronală. Acest reflex este folosit de decenii în terapia vocii, ca mijloc de reducere a hipertensiunii în gât şi anxietăţii.

În încheiere vom aminti o altă descoperire ce confirmă faptul că acest CĂSCAT, ar putea să ne ajute să devenim mai conştienţi de sine, să reducă stresul, să intensifice puterea memoriei, conştiinţa socială, compasiunea şi comunicarea cu ceilalţi.

Pentru a dobândi aceste atribute, nu căscaţi mereu pentru că veţi obosi.