Curtea de Conturi Europeană: Moldova a înregistrat progrese limitate

“Printre problemele principale cu care se confruntă Republica Moldova se numără corupţia generalizată şi administraţia publică deficitară, aspecte care, începând cu 2007, au reprezentat un element important pentru asistenţa din partea UE”, se menţionează în raportul Curţii de Conturi Europene (cameră specializată pe domeniile de cheltuieli aferente acţiunilor externe).

Potrivit sursei citate “Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Începând cu 2007, acestei ţări i s-a alocat ajutor financiar în cuantum de 782 de milioane de euro prin intermediul instrumentelor europene de vecinătate, ceea ce reprezintă o sumă anuală de aproape 37 de euro pe cap de locuitor – suma cea mai ridicată din toate ţările din vecinătatea estică a UE”.

În general, proiectele au produs realizările scontate. Cu toate acestea, din cauza lipsei de voinţă politică şi a altor factori externi, rezultatele nu au fost întotdeauna sustenabile.

În acest context curtea a concluzionat că asistenţa acordată de Uniunea Europeană a contribuit doar parţial la consolidarea administraţiei publice. “Întrucât se înregistraseră puţine progrese în sectoarele către care a fost direcţionat sprijinul bugetar, concluzia Curţii este că acesta a avut un impact limitat asupra consolidării administraţiei publice”, scrie în raport.

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă Moldova o constituie administraţia sa publică deficitară. Instituţiile publice sunt afectate de o birocraţie excesivă, de lipsa unei atenţii suficiente pentru funcţiile de bază şi de o rată ridicată de fluctuaţie a personalului, ceea ce face ca eficienţa lor să fie scăzută.

De asemenea, corupţia continuă să constituie o problemă, Republica Moldova ocupând locul 103 din 168 în Indicele de percepţie a corupţiei calculat pentru 2015 de Transparency Internaţional. În acest context, sprijinirea administraţiei publice din Republica Moldova a reprezentat, din 2007, un element important în cadrul cooperării din toate sectoarele. Acest aspect a beneficiat însă de o atenţie sporită din partea Instrumentului european de vecinătate (IEV), întrucât „reforma administraţiei publice” reprezintă unul dintre cele trei domenii prioritare de cooperare pentru perioada 2014-2017, alături de „agricultură şi dezvoltare rurală” şi de „reforma poliţiei şi gestionarea frontierelor”.

“UE întâmpină dificultăţi semnificative în ceea ce priveşte implementarea asistenţei în Republica Moldova. Instabilitatea politică şi macroeconomică, guvernanţa defectuoasă şi capacitatea slabă a administraţiei publice reduc în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia pentru încurajarea reformelor” au mai adăugat auditorii.

Situaţia din sectorul bancar a pus serios sub semnul întrebării integritatea fondurilor UE vărsate în bugetul de stat al Republicii Moldova. Nu este însă posibil să se dovedească faptul că fondurile UE au fost afectate, întrucât acestea au fost integrate în bugetul general de stat.

Curtea Europeană de Conturi a venit şi cu o serie de recomandări către Comisia Europeană. “Comisia ar fi putut să reacţioneze mai rapid atunci când s-au materializat riscurile pe care le implica sprijinul acordat. Programele nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile Republicii Moldova. Beneficiile potenţiale ale programelor au fost reduse deoarece Comisia nu a făcut uz pe deplin de posibilitatea pe care o avea de a stabili condiţii prealabile pentru plata ajutorului.

Comisia ar fi putut da dovadă de mai multă stricteţe atunci când a evaluat respectarea condiţiilor pentru efectuarea plăţii tranşelor. De asemenea, acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu a fost justificată pe deplin”.

Rapoartele speciale ale Curţii de Conturi Europene prezintă rezultatele unor audituri de conformitate sau ale performanţei care au ca obiect domenii specifice ale bugetului legate de gestiune. Curtea selectează şi concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanţei sau a conformităţii, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate şi interesul existent în mediul politic şi în rândul publicului larg.

Notabil este faptul că la 31 august, într-un comunicat de presă preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru Republica Moldova, eurodeputatul Andi Cristea a scris: Comisia Europeană va publica în primăvara anului 2017 următorul raport de progres al Moldovei pentru a evalua stadiul implementării reformelor şi modernizării administraţiei moldoveneşti.

La 26 septembrie a.c., Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova se va întruni la Bruxelles pentru a analiza stadiul implementării Acordului de Asociere.