george_street-2_rsz_crp.jpg)
Promo-LEX: Moldova nu are cadru legal pentru protecţia persoanelor dispărute forţat
Asociaţia Promo-LEX a lansat un apel către guvernanţii R. Moldova cu privire la ratificarea Convenţiei privind dispariţia forţată a persoanelor, fiind îngrijorată de soarta persoanelor dispărute în regiunea transnistreană şi a rudelor acestora.
Pavel Postică, reprezentant al Misiunii de Observare Promo-LEX, 28 iunie 2015 (serviciul de presă Promo-Lex)
La 30 august, Asociaţia Promo-LEX cu ocazia Zilei Internaţionale a persoanelor dispărute forţat marcată de către comunitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite cât şi în contextul “conflictului nesoluţionat pe teritoriul Moldovei, prezenţa trupelor ruse contrar angajamentelor internaţionale, situaţiei geopolitice din regiune, angajamentelor Guvernului de a promova şi garanta drepturile omului”, solicită autorităţilor constituţionale de la Chişinău să “urgenteze procedura de ratificare a Convenţiei Internaţionale cu privire la Protecţia Tuturor Persoanelor contra Dispariţiilor Forţate”, să “iniţieze ajustarea legislaţiei naţionale în conformitate cu prevederile Convenţiei” şi “să investigheze eficient toate cazurile de dispariţii forţate care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova”.
“Republica Moldova a semnat Convenţia la 6 februarie 2007, însă, nu a ratificat-o chiar dacă se confruntă cu astfel de probleme. Până în prezent, rudele celor peste 40 de persoane, dispărute forţat în timpul războiului de pe Nistru, nu cunosc circumstanţele dispariţiei acestora, persoanele vinovate nu au fost identificate şi nici trase la răspundere, victimele nu au fost reabilitate, iar rudele suferă în continuare de tulburări emoţionale”, scrie asociaţia Promo-LEX în apelul adresat Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova.
Asociaţia Promo-LEX menţionează că a înregistrat cazuri de dispariţii forţate a persoanelor în regiunea transnistreană şi în perioada urmată după conflictul armat din 1992, exemplu fiind cauza Filin v. Republica Moldova şi Federaţia Rusă, examinată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
“Până recent, dosarele cu privire la persoanele dispărute erau examinate de o comise specială din cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC). Dosarele examinate de CUC cu privire la persoanele dispărute nu sunt publice. În prezent, Comisia nu cercetează astfel de dosare. Nu există informaţie publică şi cu referire la procedurile penale (dacă au fost iniţiate sau nu de Procuratură) şi care este finalitatea acestora”, a adăugat asociaţia, potrivit sursei citate.
Anterior, Asociaţia Promo-LEX a atras atenţia asupra ratificării Convenţiei, însă autorităţile au ignorat apelul în pofida faptului că ratificarea Convenţiei ONU cu privire la protecţia tuturor persoanelor contra dispariţiilor forţate a fost recomandată repetat şi de către alţi subiecţi, printre care Guvernul Austriei şi acceptată de către Guvernul Republicii Moldova în cadrul Evaluării Periodice Universale, Ciclul I, Raportori speciali ONU, organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale.
La 21 decembrie 2010, prin Rezoluţia sa 65/209, Adunarea Generală a ONU şi-a exprimat profunda îngrijorare în legătură cu creşterea numărului dispariţiilor forţate sau involuntare în diferite regiuni ale lumii, inclusiv arestarea, detenţia, răpirea, hărţuirea martorilor sau rudelor persoanelor care au dispărut.
Prin aceeaşi Rezoluţie, Adunarea a încurajat statele să adopte şi să ratifice Convenţia internaţională pentru protecţia persoanelor contra dispariţiilor forţate, adoptate la New York, la 20 decembrie 2006.
La 30 august 2015, Secretatul ONU, Ban Ki-moon a denunţat numărul alarmant de cazuri de dispariţii forţate şi a declarat că ”interzicerea dispariţiilor forţate trebuie să fie absolută”. Convenţia prevede o serie de garanţii pentru victimele dispariţiilor forţate şi rudele apropiate. Totodată, aceasta impune statelor şi obligaţii.
