Autoritarismul regimului comunist naşte un val de naţionalism în Hong Kong

În alegerile legislative care vor avea loc duminica viitoare vor candida noi partide locale care doresc independenţa

De la retrocedarea Hong Kong-ului către China, regimul comunist a interferat cu legislaţia oraşului, încercând chiar să forţeze adoptarea unei controversate legi privind securitatea naţională în 2003 - numit Articolul 23. Acum, fosta colonie britanică din Hong Kong îşi va juca viitorul în alegerile pentru parlamentul legislativ de duminica viitoare.

Provenind din 40 de partide, o sută de candidaţi se luptă pentru 70 de locuri în Parlamentul local, împărţit în circumscripţii geografice, profesionale, şi cinci locuri pentru consilieri districtuali.

În aceste alegeri, diviziunea tradiţională dintre democraţi şi regimul autoritar aliat cu Beijingul va fi estompată prin apariţia unor partide locale şi naţionaliste, care, în unele cazuri, cer chiar independenţa. Deşi China a fost de acord, în 1997, să respecte semi-autonomia acestei enclave şi principiul "o ţară, două sisteme", regimul comunist a interferat cu legislaţia oraşului, încercând chiar să forţeze adoptarea unei controversate legi privind securitatea naţională în 2003 - numit Articolul 23 - revoltând locuitorii Hong Kong-ului, în special tinerii.

De teama de a-şi pierde libertăţile, care rămân mai mari decât în restul Chinei, tot mai mulţi locuitori ai oraşului aderă la curente local-naţionaliste, pentru a salva oraşul bogat şi cosmopolit, unul dintre principalele centre comerciale şi financiare mondiale.

Partidele locale

În iunie 2014, în ciuda presiunii publice, Beijingul a adoptat Carta Albă, declarând o “jurisdicţie extinsă” asupra Hong Kong-ului, încălcând de facto promisiunea făcută Marii Britanii de menţinere a libertăţilor pe oraşul-insulă conform principiului "o ţară, două sisteme". La 31 august, Beijingul a oferit un plan de "reformare" a alegerilor, care permitea cetăţenilor oraşului să voteze un lider executiv în cadrul unui vot universal, cu condiţia să aleagă doar între 2 sau 3 candidaţi aleşi şi aprobaţi de un comitet controlat de Partidul Comunist Chinez.

Cele două măsuri au declanşat nemulţumiri puternice în rândul cetăţenilor din Hong Kong. În semn de protest faţă de maşinaţiunile Chinei, zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile din Hong Kong - în cadrul mişcării numite Revoluţia Umbrelelor, care a durat 3 luni - cerând guvernului central votul universal deplin. În urma acestui protest au început să prolifereze partidele locale.

Printre acestea, Mişcarea pentru Hong Kong, al cărui lider, Edward Leung, a fost condamnat, împreună cu cinci candidaţi din alte grupuri politice, pentru susţinerea independenţei.

Cu aceeaşi ideologie, Partidul Naţional al Hong Kong şi-a luat angajamentul să abroge Legea fundamentală (un soi de Constituţie) şi să adopte o nouă Constituţie, în timp ce un alt grup separatist doreşte ca Marea Britanie să preia controlul din nou, ca un preludiu la declararea oraşului Hong Kong ca stat.

Fondat de liderul studenţilor, Joshua Wong, unul dintre capii Revoluţiei Umbrelelor, Partidul Demosisto propune un referendum de auto-determinare peste zece ani. "Locuitorii din Hong Kong, şi nu doar tinerii, sunt îngrijoraţi pentru viitorul lor după 50 de ani de retrocedare a oraşului către China şi de regim de genul "o ţară, două sisteme", care are ca termen limită anul 2047. Deoarece situaţia se deteriorează şi libertăţile noastre au fost ciuntite, ne gândim că, după această dată, China va absorbi Hong Kong-ul", subliniază Joshua Wong într-un interviu dat pentru ABC.

Cu toate că Wong nu poate participa la alegerile pentru Consiliul Legislativ (Legco), având mai puţin de 21 de ani, candidatul Partidului Demosisto este un alt proeminent lider studenţesc, Nathan Law. Asemenea altor partide pro-democratice, acest grup speră să îşi crească popularitatea pe seama valului tot mai mare de nemulţumire faţă de China, cauzat de recentele probleme politice, economice şi sociale.

În ultimele luni, dispariţia a cinci editori de cărţi critice la adresa Beijing-ului, re-apăruţi la televiziunea de stat chineză mărturisindu-şi crimele, a şocat societatea din Hong Kong. Se crede că editorii fuseseră răpiţi de agenţi ai Beijing-ului şi închişi ilegal mai multe luni.

Editorii au apărut în China câteva luni mai târziu, făcând declaraţii de căinţă şi auto-denunţându-se în tradiţionalul stil maoist.