Cum se „putinizează” Europa de Est

Democraţia este în recul în Europa de Est şi există pericolul putinizării, avertiza un raport al Freedom House din 2012. În prezent, putinizarea se manifestă fie prin întărirea unor regimuri clientelare şi cu tendinţe autoritare împotriva propriilor populaţii prin legi care restrâng libertăţile, fie prin implicarea directă a Moscovei care caută să-şi reconstruiască sfera de influenţă, folosind pârghii economice.

Modelul nedemocratic şi represiv reprezentat de Putin pare să fie replicat cu obstinaţie de preşedintele Ianukovici în Ucraina şi de socialişti în Bulgaria. În ambele ţări au avut loc proteste violente împotriva unor legi abuzive. Parlamentul ucrainean a restrâns dreptul de a protesta şi a introdus amenzi mari pentru manifestanţi, iar Consiliul de Miniştri din Bulgaria a adoptat un nou proiect de Cod Penal care stipulează că "cetăţenii bulgari care lucrează pentru un stat străin sau pentru o organizaţie străină sau o organizaţie bulgară operând sub control străin, care au cauzat prejudicii republicii, vor fi pedepsiţi cu închisoare între 2 şi 8 ani". Măsurile acestea reamintesc de restricţiile la care sunt supuşi opozanţii lui Putin şi de legea dată de acesta pentru înregistrarea „agenturilor” străine.

Şi reprimarea brutală a manifestaţiilor la Kiev de către regimul Ianukovici arată că acesta este de inspiraţie rusească. Până la urmă Ianukovici a aruncat Ucraina în braţele Rusiei. Moscova a oferit bani, o scădere a preţului la gaz şi susţinere actualului preşedinte în demersul său de a fi reales în schimbul renunţării la semnarea acordurilor cu UE. Putin pare să fi ieşit câştigător din această luptă – a dat o lovitură puternică UE şi a oprit cel puţin deocamdată parcursul european al Ucrainei. Pe termen lung însă războiul nu este câştigat pentru că la viitoarele alegeri este foarte probabil ca Ianukovici să fie învins de un candidat proeuropean care să readucă ţara pe orbita UE.

Până atunci însă, Putin profită de acest succes pentru a câştiga influenţă în Europa de Est, profilându-se ca alternativă la UE. Ţările vizate sunt Ungaria şi România. Ce le oferă ruşii acestor ţări? Împrumuturi fără condiţionalităţi de tip FMI şi acorduri energetice.

Viktor Orban, premierul Ungariei, deja s-a aruncat în braţele ruşilor pentru că are nevoie de alternative la UE şi FMI care critică măsurile sale nedemocratice şi politicile sale economice. Rusia şi China se oferă imediat ca sponsor alternativ în astfel de cazuri, dar aparenta lipsă de condiţionalitate ascunde de fapt dorinţa Moscovei de a pune mâna pe obiective economice strategice în regiune, pe care mai târziu să le folosească pentru şantaj politic.

Rusia va împrumuta Ungariei până la 10 miliarde euro pentru finanţarea construcţiei a două reactoare noi la centrala nucleară din apropierea oraşului Paks, potrivit unei înţelegeri între premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele rus Vladimir Putin. Cele două reactoare ar urma să fie construite de compania Rosatom, controlată de statul rus. Putin se foloseşte de controlul asupra resurselor energetice pentru a-şi extinde sfera de influenţă în statele foste membre ale Uniunii Sovietice, notează Bloomberg.

Modelul nedemocratic şi represiv reprezentat de Putin pare să fie replicat cu obstinaţie de preşedintele Ianukovici în Ucraina şi de socialişti în Bulgaria.

Putinizarea Ungariei este cu atât mai surprinzătoare cu cât Viktor Orban era înainte de venirea la putere un adversar declarat al South Stream şi al influenţei ruseşti, iar acum susţine proiectul rusesc şi le dă undă verde ruşilor să investească în sectorul energetic din Ungaria.

În ceea ce priveşte România, premierul Victor Ponta a declarat clar că vrea o aprofundare a relaţiilor cu China şi Rusia. Sătul de criticile UE legate de atacurile USL la statul de drept, la independenţa justiţiei şi de mecanismele complicate de supraveghere a fondurilor europene care fac dificilă căpuşarea acestora de către baronii flămânzi din teritoriu, Ponta are şi el nevoie de sponsori care să nu pună atâtea condiţii. Iar regimurile autoritare şi nedemocratice sunt mai apropiate de USL decât instituţiile europene şi Occidentul care le pune atâtea piedici în cucerirea tuturor instituţiilor.

Până la urmă USL, cu o majoritate solidă în Parlament a la Orban în Ungaria, nu este într-o situaţie foarte diferită de Partidul Rusia Unită, denumit şi Partidul hoţilor, sau de Partidul Regiunilor, care în Parlament ignoră orice opoziţie şi urmăresc interesele unei clientele politice. Încercarea de a-i ridica pe senatori, deputaţi, primari şi alţii deasupra legii prin modificarea Codului Penal, legea amnistiei şi alte acte ale actualei puteri arată că aceasta nu urmăreşte decât interesele penalilor şi că este vorba despre un sistem oligarhic şi mafiot ca şi în Ucraina.

Rusia a sesizat deja de ceva vreme că USL este genul de regim care poate fi exploatat pentru planul mai larg de recâştigare a influenţei în Est. Rusia se aşteaptă la o „cooperare mai consistentă şi reciproc avantajoasă” cu România, declara recent preşedintele rus Vladimir Putin. Mai mult, Ministrul Economiei, Andrei Gerea, preşedintele părţii române în Comisia interguvernamentală româno-rusă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, a făcut o vizită la Moscova. USL pregăteşte marea reorientare către Est: către Rusia şi China, regimuri represive, care nu respectă drepturile omului şi încalcă libertăţi fundamentale. Regimurile nedemocratice se aseamănă însă şi se iubesc, mai ales că mai toate pleacă din aceeaşi matcă toxică comună: comunismul.