Cristina Guseth, Andrei Cornea şi Gabriel Liiceanu îl apără pe Pleşu în faţa CNA

Audieri la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), în cazulul  Andrei Pleşu şi Sorina Matei (B1Tv). În imagine, Gabriel Liiceanu,  Andrei Cornea şi Cristina Guseth la audieri
Audieri la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), în cazulul Andrei Pleşu şi Sorina Matei (B1Tv). În imagine, Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea şi Cristina Guseth la audieri (Epoch Times România)

Pe ordinea de zi a Consiliului Naţional al Audiovizualului s-a aflat marţi cazul omului de cultură Andrei Pleşu care a fost linşat mediatic de Antenei 3 după ce a îndrăznit să publice un editorial în care critica activitatea postului.

În editorialul său, Andrei Pleşu preciza că Antenei 3 prin „atleţii” săi deformează realitatea şi dau dovadă că „n-au scrupulul consecvenţei, al coerenţei logice, al unor principii cât de cât constrîngătoare”, ei fiind „singurii cetăţeni români care pot bălăcări pe oricine, dar care nu suportă să-i atingi nici cu o floare. Atâta-ţi trebuie! Vei fi „vedeta” de o seară a unui „obiectiv” linşaj”.

După cum bine preconiza Pleşu, directorul Antena 3 Mihai Gâdea, i-a dedicat pe 11 martie aproape o emisiune întreagă, acuzându-l că a fost o "slugă" a tuturor regimurilor de după 1989, indiferent dacă au fost de dreapta sau de stânga, în timp ce Mugur Ciuvică nu s-a ferit să folosească atacuri imunde: „Nu e vorba că îşi bate joc, minte ca un porc. E şi prost omul”.

Emisiunea a stârnit furia mai multor intelectuali, care au condamnat modul abuziv în care a fost tratat Andrei Pleşu. A fost organizat un miting pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de incident. Între timp Revista 22 a iniţiat o petiţie intitulată „Apel la solidaritate cu Andrei Pleşu, împotriva linşajului mediatic produs de Antena 3”, care a strâns mii de semnături de la oamenii din toate categoriile sociale, inclusiv mulţi intelectuali.

Postul Antena 3 a reacţionat printr-o nouă emisiune, pe 16 martie, în care au continuat remarcile la adresa lui Pleşu.

Mai multe ONG-uri au reclamat cazul la CNA astfel că marţi au avut loc dezbateri pe marginea subiectului. După ce au fost vizionate pasaje din emisiunea "Sinteza zilei" de pe 11 martie, au fost ascultate poziţiile postului Antena 3, prin reprezentanţii postului şi ale ONG-urilor. Dintre „avocaţii” lui Andrei Pleşu s-au remarcat Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea şi Cristina Guseth de la Freedom House România.

CNA a decis amânarea pentru joi a dezbaterilor, deşi cele două părţi îşi expuseseră punctul de vedere, pentru că unul dintre membrii CNA a constatat că pe ordinea de zi apare şi o reclamaţie care viza nu doar emisiunea Sinteza zilei din 11 martie, ci şi cea din 16 martie, iar pentru aceasta din urmă nu exista încă un raport de monitorizare, motiv pentru care nu a putut fi discutată.

Apărarea lui Andrei Pleşu

După ce au fost prezentate probele în care era bălăcărit Andrei Pleşu, Cristina Guseth de la Freedom House România a declarat: „Mărturisesc că acum am văzut aceste imagini şi sunt cumva sub impactul acestor imagini aşa încât vă întreb: Se jenează cineva în sala aceasta? Pentru că mie îmi este jenă de că aceşti oameni sunt conaţionalii mei. Vă mai întreb: Vi se pare normal ca aceşti doi oameni, Gabriel Liiceanu şi Andrei Cornea să-şi petreacă timp din viaţa lor la acest nivel. Vă întreb: Asta este respect faţă de valorile din această ţară? Vrem să ne conducă indivizi de care ne este ruşine că ne sunt conaţionali? Recunosc, acum am văzut, şi este întradevar şocant să vezi până unde s-a ajuns. Şi spun că s-a ajuns aici, deoarece instituţia statului- CNA - nu-şi îndeplineşte rolul. S-a ajuns foarte departe şi ne apropiem cu paşi repezi, dacă nu suntem deja, în lumea animalelor. Eu atât am avut de spus. Mi se pare că nu este o societate normală”.

Andrei Cornea: „Nu e rău că sunt aici. Şi cred că nu regret nici eu, nici domnul Liiceanu. Sunt momente când trebuie să-ţi pierzi timpul, ca să zic aşa, cu astfel de lucruri. Sunt lucruri evidente pe lumea asta care aş zice că nu mai trebuie dovedite: că zăpada e albă, că mierea e dulce, că focul arde. Într-o societate normală în care există un minim respect al valorilor nu ar trebui să trebuiască să demonstrăm aici în faţa dumneavoastră că cei care spun la o emisiune de televiziune cu mare audienţă că Andrei Pleşu este porc, este râmă, este bou, este prost, este slugă, că linge şi scuipă – că aceste lucruri sunt nişte murdării, nişte calomnii ordinare, nişte ignonimii, pe scurt că reprezintă cea mai tribilă şi mai grozavă insultă la adresa nu numai a lui Andrei Pleşu ci să spunem chiar la adresa culturii române şi a culturii în general, nu ar mai trebui să demonstrăm.

Totuşi fiindcă suntem aici şi avem misiunea asta de avocaţi trebuie să spunem câte ceva. Acum, că am revăzut filmul ăsta, simt nevoia să mă leg totuşi şi de nişte conţinuturi. Am văzut că unul din mesajele pe care producătorii de la Antena 3 le prezintă este acela că domnul Pleşu a fost înalt funcţionar sub nu ştiu câte regimuri şi asta este considerat drept o slugărnicie, este o slugă pentru că a făcut lucrurile astea, a servit şi sub Petre Roman, şi sub Constantinescu şi sub Traian Băsescu.

Se confundă aici în mod grav şi vinovat servitutea faţă de un lider cu serviciul în slujba statului, în slujba binelui public. Andrei Pleşu nu a servit pe Petre Roman, asta nu înţeleg cei de la Antena 3, nu l-a servit pe Constantinescu, nu l-a servit pe Băsescu, a servit interesul public şi a făcut-o foarte bine şi, oricât s-ar putea nega nişte chestiuni, se ştie rolul pe care l-a avut ca ministru de Externe de exemplu, ca să nu mă refer decât la acesta, în perioada dificilă a negocierilor pentru intrarea în NATO, a războiului din Iugoslavia.

Deci un om care serveşte ţara şi căruia nu i se reproşează nimic concret i se spune că este o slugă. Asta este absolut inacceptabil. Şi apoi apare această poveste pe care o auzim mereu „plătit din bani publici, plătit din banii noştri” şi pus la prezent. Domnul Pleşu de un timp încoace nu mai este plătit din bani publici. Insinuarea este, noi îl plătim, sau l-am plătit pe domnul Pleşu ca să mănânce omletă. Vedeţi aici apare o altă chestiune, pe care v-aş ruga să o luaţi în seamă – este un reproş voalat la adresa faptului că este corpolent, ca să nu spunem gras. Dar se poate spune orice.

Sunt mii de oameni deja care au semnat protestul nostru, printre care profesori universitari, preşedintele Academiei Române, vicepreşedintele Academii Române, rectorii Universităţilor din Bucureşti şi din Iaşi, foarte mulţi oameni competenţi în domeniile lor. Şi vin domnii aceia şi ne explică că domnul Pleşu nu ştie să scrie şi să vorbească româneşte luând nişte mici erori, scăpări de redacţie, se întâmplă în orice text, mai ales în cele de ziar, de revistă care se redactează în mare viteză, vine şi ne spun „pff, domnul Pleşu vine şi ne dă lecţii nouă?”. Dar cine sunt dânşii?

Peste 50 de ani va mai citii cineva un text scris de domnul Gâdea, de domnul Badea? Dar suntem convinşi că se vor citii cărţile lui Andrei Pleşu în continuare. Este de neconceput ce se întâmplă pentru că dincolo de orice este vorba despre valorile noastre naţionale. Dumneavoastră trebuie să daţi aici totuşi un exemplu şi să formulaţi un punct de vedere care să fie evident.

Şi al vrea să mai spun un lucru. Dânşii şi-au recunoscut chiar vina, au recunoscut că au folosit insulta. Am mai auzit argumentul ăsta. Dacă cineva, zic dânşii, ne insultă, îi insultăm şi noi, dacă cineva ne zice nu ştiu ce, zicem şi noi, era discursul final al domnului Gâdea. Mi se pare că ăsta nu este un principiu. Dacă acceptăm acest principiu introducem legea junglei, ne facem singuri dreptate. Mâine vom lua topoarele şi alţi vor luat mitralierele şi tot aşa. Nu se poate. Nu poţi să te aperi de ceva ce ţi se pare, în mod complet aberant, dar să zicem, o insultă, nu te poţi apăra insultând la rândul tău.

...

În consecinţă cererea noastră din partea GDS dar şi în numele tuturor acestor semnatari ai apelului este aceea de a face dreptate, de a arăta clar opiniei publice din România că anumite lucruri totuşi nu merg, că există o limită, că un om ca Andrei Pleşu, şi desigur şi alţii, nu pot fi târâţi în noroi. Există valori în patrimoniul nostru naţional”.

Gabriel Liiceanu:„Este prima oară când intru în instituţia dvs. Aş vrea să ştiţi că am venit într-o triplă calitate: ca membru al GDS care a făcut sesizarea aceasta, ca om de cultură şi deopotrivă ca cetăţean al acestei ţări. Îmi pare foarte bine că am venit de la început şi am văzut modul sever în care funcţionaţi. Partitura aceea cu videoclipurile pe care aţi interpelat-o serios m-a impresionat, cu manelele, pentru că este limpede că aceste variante soft porno pot să dăuneze sufletelor copiilor care privesc de-a lungul zilei, dar vă spun că aia mi se pare nimic.

Nu cred că răul care le fac acele videoclipuri se poate compara cu hard-porno care l-am văzut pe urmă. Şi într-adevăr sunt şocat, am venit cu o bună dispoziţie, cu un spirit destins şi ludic, după ce am văzut imaginile de acolo mă simt absolut tulburat. Nu am să fiu ipocrit. Ştiu că episoade de acest gen nu sunt primele care au avut loc în această emisiune. Dar faptul că lucrurile au escaladat şi au ajuns până la acest nivel şi în clipa de faţă suntem unica ţară din Europa care având un Consiliu Naţional al Audiovizualului permite ca asemenea pornografii să existe în spaţiu public al României. Mi se pare absolut înspăimântător.

Nu fac retorică, nu obişnuiesc să fac, ci pur si simplu protestez în cea de-a treia ipostază în care am venit, de cetăţean. Am spus că este hard porno pentru ca un copil care vede aşa ceva, un adolescent care vede aşa ceva şi care a auzit de oameni precum Cărtărescu, Patapievici, Pleşu şi înţelege că lor le pot fi anexate cele mai ordinare cuvinte ale jigniri „porc, slugă, bou, linge şi scuipă” şi că lucrurile astea se petrec sub ochii dumneavoastră de ani de zile şi că le acceptăm, prezenţa mea aici nu este legată de niciun post de televiziune. Acela este un prilej.

Am venit pur si simplu pentru că simt nevoia de multă vreme să vorbesc cu dvs. Nu am să spun „sunteţi plătiţi din bani noştri” dar am să spun că aştept să mă apăraţi de asemenea spectacole. Nu ştiu cu adevărat cum se pot petrece asemenea lucruri. Oamenii ăştia şi nu numai ei, nu numai mărimile culturale, toţi cei care sunt linşaţi înţeleg acolo, au dreptul după cum spune în art 10 a Legii Audiovizualului la protejarea demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine. Asta impune ce-am văzut şi repet nu e prima oară, ar fi impus de mult ca acest lucru să vă oblige la o sancţiune alta decât o simplă amendă. Ce se petrece aici nu e lucru de amendă.

Garantul interesului public, înţeleg că asta este axa de valoare a instituţiei dvs. Vă rog să nu credeţi că am venit pur si simplu să mă răfuiesc. Dar pur şi simplu îmi cer drepturile să mă apăraţi, pe mine şi pe toţi cetăţenii din România, dacă vrem să nu avem o ţară care va ajunge o albie de porci cu ajutorul unor asemenea prestaţii.

Cărtărescu când a păţit acest lucru la unul din posturile de televiziune şi în mod repetat, omul care pesemne că este capitalul cel mai de valoare al ţării ăsteia, a spus „un intelectual poate să ia şi un glonţ în cap, e pregătit să o facă, dar nu e pregătit nimeni să se toarne peste el cisterne de excremente”.

Eu aştept cu toată încrederea din partea dvs o reacţie la ceva care cutremură pe ziariştii străini. Am vorbit cu un ziarist de la Frankfurt care înţelege româna şi care a văzut emisiune şi a spus că este un lucru unic în televiziunile din Europa. Nu cred că avem interesul şi nici dvs să fim asociaţi cu asemenea linşaje. Tot ce s-a spus acolo, totul, cuvânt cu cuvânt, de la cap la coadă, este calomnie, minciună, jignire. Tot ce s-a spus acolo sunt enormităţi. Eu cred în demnitatea dvs şi în valorile pe care le slujiţi.

Faptul că un manipulator, pentru mine oamenii ăştia nu sunt ziarişti, poată să vorbească despre dvs cu „ăia de la CNA”. Dar vă daţi semana ce înseamnă asta, că au trecut, au transgresat orice idee de regulă de lege şi de respect. La ce grad de trufie a ajuns un om ca să se simtă dincolo de orice lege a acestei ţări, dincolo de orice pudoare?

Nu cunosc pârghiile pe care le aveţi pentru a curma acest lucru. Dar dacă lucrurile acestea continuă, iar eu mă voi ascunde în continuare cu toţi prietenii mei şi cu toţii tinerii pe care-i cunosc de televizor, pentru că există asemenea posturi, care pot face aşa ceva - bănuiesc atunci că puterea se va muta de la o instituţie de stat către stradă. Ori asta nu e de dorit pentru că vrem să trăim într-un stat care se reglează frumos şi civilizat”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii