Creştinii sunt sub asediu în Egiptul lui Morsi, şi după

Conform directorului Institului Hudson pentru Libertatea Religiilor, Nina Shea, rugăciunile de duminică au fost anulate pentru prima oară în 1.600 de ani la mânăstirea ortodoxă a Fecioarei Maria şi preotului Ibram din Degla, aflată la sud de oraşul Minya. Întreruperea continuităţii a avut loc din cauza distrugerii a trei biserici de către o mulţime furioasă. De când Mohammed Morsi a fost dat la o parte de la putere de către armata egipteană au avut loc multe incidente soldate cu distrugeri de propietăţi ale creştinilor dar şi cu zeci de morţi din rândul acestora.

Deşi creştinismul este o religie minoritară în Egipt, creştinii egipteni, cunoscuţi sub numele de copţi, numără 5 până la 20% din populaţia ţării. În ciuda acestui procent relativ mic, populaţia creştină din Egipt este cea mai mare în cifre absolute din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Astăzi, creştinii reprezintă aproximativ 5% din întreaga populaţie a Orientului Mijlociu, numărul lor fiind în scădere cu 20% faţă de acum un secol.

95% dintre egipteni creştini aparţin bisericii orthodoxe copte a Alexandriei, o biserică orientală orthodoxă. Este aproximat că numărul adepţilor acesteia este undeva între 4 şi 8 milioane; pe lângă aceştia ea mai numără între 3-4 milioane de adepţi aflaţi în afara graniţelor. Conform bisericii copte creştine, numărul actual al copţilor este undeva între 11 şi 13 milioane. Numai în 2011, după ce preşedintele egiptean Hosni Mubarak a căzut de la putere, 93.000 de copţi au părăsit Egiptul.

Există convingerea larg răspândită conform căreia Frăţia Musulmană consideră creştinii vinovaţi pentru căderea lui Morsi. Cu toate acestea, această poziţie pare să ignore faptul că revolta împotriva lui Morsi nu a fost condusă de creştini, ci de liberali politici, tineri din clasa de mijloc, şi chiar de musulmani seculari care s-au opus regimului Morsi şi Frăţiei Musulmane care încearcă să impună un regim islamist strict în ţară.

În această săptămână Rich Lowry a scris despre incidentele petrecute pe Naţional Review Online : "Egiptul este în mijlocul unui program anti-creştin. Susţinătorii Frăţiei Musulmane şi ai preşedintelui Mohamed Morsi se răzbună pe copţii din ţară".

Începând cu 21 august, mai multe zeci de mănăstiri, locuri de întâlnire, şcoli, case şi întreprinderi aparţinând creştinilor au fost jefuite şi distruse de către protestatari islamişti, în timp ce mitropolitul creştinilor rămâne ascuns în continuare, temându-se pentru viaţă sa. În Cairo, maicile franciscane au mărşăluit pe străzi în timp ce mulţimile furioase scandau ofense la adresa lor.

În prezent, cea mai mare concentraţie de creştini se găseşte în satele din Egiptul de Sus. În districtul Minya, aflat la aproximativ 250 de km sud de Cairo, au avut loc cele mai multe incidente- numărul creştinilor din această zonă ridicându-se la 35% din populaţie, fiind zona cu cel mai ridicat procent de creştini din Egipt. Totuşi Minya este un bastion al islamiştilor şi inima teritoriului musulmanilor Salafi.

Chiar dacă creştinii şi musulmanii au trăit într-o pace relativă până acum, incidentele grave între cele două comunităţi au început după răsturnarea lui Morsi din data de 3 iulie. Întreprinderile din centrul oraşului Minya au fost demarcate cu mari ”X-uri”, roşii pentru cele deţinute de creştin şi cu altele negre pentru propietăţile aparţinând musulmanilor, lucru ce face uşoară identificarea imobilelor creştine în scopul unor atacuri.

În ciuda solicitărilor venite din partea proprietarilor, atacurile asupra creştinilor nu au fost investigate la timp de către poliţie. Deşi guvernatorul din Minya, generalul Salah El Din Zidaya, a recunoscut lipsa de reacţie a forţelor de ordine, acesta a explicat că majoritatea forţelor de securitatea erau utilizate în apărarea altor zone de atacurile islamiştilor. Mai rău, conform episcopului Makarias, conducătorul comunităţi creştine din Minya, guvernul se foloseşte de creştini pentru a-şi justifica represiunea asupra Frăţiei Musulmane.

În timp ce atacurile împotriva creştinilor continuă, organizaţiile internaţionale pentru drepturile omului au cerut guvernului oferirea unei protecţii mai bune pentru creştini şi de asemenea acţiuni mai dure împotriva atacatorilor. Hassiba Hadja Sahraoui, directorul adjunct al Curţii pentru pace internaţională din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord declară: "este o abatare gravă de la datoria forţelor de ordine de a proteja creştinii copţi. Atacurile împotriva creştinilor copţi ar trebui investigate iar cei responsabili aduşi în faţa justiţiei. "