Constituţia revizuită fără consultarea CSM

Revizuirea Constituţiei s-a făcut fără consultarea CSM, la fel cum s-au făcut şi modificările Codului Penal, votate din Marţea Neagră în Parlament. Gheorghe Muscalu, vicepreşedintele CSM, a declarat joi că membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost invitaţi la lucrările Comisiei de revizuire a Constituţiei din această săptămână. În consecinţă, CSM a făcut o solicitare către preşedintele Senatului, pentru participarea la activităţi în cazul în care acestea se vor relua.

"Nu am fost invitaţi [la ultima şedinţă a Comisiei de revizuire a Constituţiei - n.r.]. Din cauza aceasta am pus pe ordinea de zi astăzi această problemă. Domnul preşedinte [al CSM, Adrian Bordea - n.r.] a făcut o solicitare preşedintelui Senatului, care este preşedintele Comisiei de revizuire, în cursul zilei de ieri. Astăzi vom veni cu un comunicat şi cu o poziţie publică a CSM, urmare a dezbaterilor din cadrul activităţii de plen, încât să solicităm să participăm la activităţi, dacă se reiau sau dacă nu au fost finalizate", a afirmat Muscalu la finalul şedinţei CSM, citat de Agerpres

Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit joi, în şedinţa de plen, urmând a discuta amendamentele privind revizuirea Constituţiei care au legătură cu activitatea judecătorilor, modificările de formă adoptate de Guvern prin Ordonanţă de urgenţă la codul Penal şi Raportul anticorupţie dat publicităţii luni de Comisia Europeană (CE).

Subiecte pe agenda CSM

- Revizuirea Constituţiei

Comisia pentru revizuirea Constituţiei a acceptat, marţi, fără consultarea membrilor CSM, amendamente care tind să transforme Constituţia într-un nou Cod penal, conform Laurei Ştefan, expert anticorupţie.

Parlamentarii au adoptat amendamente conform cărora interceptările se pot face numai în cursul procesului penal, fiind eliminat textul care oferea procurorului dispunerea măsurii timp de 48 de ore. Totodată, judecătorul instanţei de judecată competenţe va dispune să se facă percheziţia, în loc să dispună instanţa de judecată, aşa cum era prevăzut iniţial, iar o probă care este obţinută în mod ilegal poate fi folosită numai dacă este în favoarea celui acuzat. Noile amendamente vor constitui piedici majore în activitatea DNA şi DIICOT, interceptările fiind un instrument esenţial pentru procurori în depistarea şi instrumentarea dosarelor marilor corupţi.

- Modificările de formă adoptate de guvern prin Ordonanţa de urgenţă la Codul Penal

La sosirea la sediul CSM, judecătoarea Livia Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie, a declarat că instituţia pe care o conduce a trimis către Ministerul Justiţiei propunerile de modificare a noului Cod Penal cu mult timp în urmă, şi că acestea ar fi putut fi operate până la 1 februarie, data intrării în vigoare a codurilor, sau putea fi amânată câteva luni până la rezolvarea problemelor.

“Multe din aspectele pe care vi le-am precizat acum au fost trimise de Instanţa Supremă cu mult timp în urmă. N-am cerut ca pentru anumite modificări, acestea să fie prin OUG, ci într-adevăr prin lege. Până la 1 februarie acest proiect de lege putea fi dat. Dacă se aprecia - cum a apreciat acum guvernul - că anumite modificări, gen cele care vizează art. 5 şi 6 din noul Cod Penal care se referă la aplicarea legii penale mai favorabile nu pot fi operate pe cale de OUG ci numai pe cale de lege, se putea amână intrarea în vigoare a acestui nou Cod cu câteva luni de zile astfel încât să poată fi dat acel proiect de lege”, declarat Livia Stanciu.

Livia Stanciu a mai arată că noul Cod penal are anumite carenţe serioase, în special în ceea ce priveşte reglementarea infracţiunilor contra patrimoniului.

La rândul său, Procurorul General al României, Tiberu Niţu, a afirmat că actualul Cod de Procedură Penală nu împiedică interceptările, însă în noul Cod există multe necorelări pe care magistraţii le doresc clarificate cât mai repede.

- Raportul Anti corupţie CE

Conform primului raport anticorupţie al Comisiei Europene pentru toate statele membre UE, corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România.

"În România, atât corupţia la scara mică, cât şi corupţia politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie, voinţa politică de a aborda problema corupţiei şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă", se arată în raport.

De asemenea, Comisia Europeană le sugerează autorităţilor române "să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice"