"Comasează!" Muzeul Ţăranului în pericol de a dispărea

Varii interese şi orgolii ameninţă soarta Muzeului Ţăranului Român (MŢR), instituţiei ce funcţionează într-una dintre clădirile emblematice ale Capitalei, la câţiva paşi de guvern. Colecţiile de de nepreţuit pentru spiritualitatea poporului român de la MŢR ar urma să fie expuse în aer liber la Muzeul Satului în timp ce terenul şi clădirea muzeului ar trece ar urma sa intre în subordinea Ministerului Mediului.

Mişcarea este considerată un atentat la tradiţiile şi spiritualitatea ţării, consideră specialiştii din domeniu şi oficiali din ministerul culturii

Secretarul de stat Radu Boroianu, care asigură interimatul Ministerului Culturii, a criticat iniţiativa Guvernului de a comasa MŢRcu Muzeul Satului, precizând că iniţiativa nu aparţine Ministerului Culturii:

"În calitatea oficială pe care încă o am şi în aceea de intelectual, sunt un oponent total al acestui proiect, pentru că cei care îl promovează bănuiesc că nu au habar de faptul că Muzeul Ţăranului Român are cu totul alt sens cultural decât Muzeul Satului. Muzeul Ţăranului Român este un muzeu al spiritualităţii româneşti tradiţionale, un «muzeu al filosofiei, un muzeu al teologiei, al spiritualităţii româneşti», iar Muzeul Satului este un muzeu etnografic, etnologic, deci cu sens sociologic", a declarat Radu Boroianu, citat de Mediafax.

Boroianu şi-a exprimat convingerea că noul ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, nu va fi de acord cu acest proiect. "Am vorbit cu domnia sa şi ieri şi astăzi şi mi-a dat asigurări că nu va semna acest proiect", a precizat Boroianu.

Gigel Ştirbu şi poziţia sa ingrată vis-a-vis de comasarea MŢR

Pe fundalul recentului război între PSD şi PNL pe tema asumării responsabilităţii pentru adoptarea modificărilor Codului Penal şi pentru legea amnistiei, ieri, la investirea în funcţie, la Cotroceni, Gigel Ştirbu a asistat la o halucinantă izbucnire de orgoliu a Premierului:

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut lui Gigel Ştirbu să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: "Comasaţi-le!".

Contactat de Mediafax după finalizarea ceremoniei de investire, Gigel Ştirbu a declarat că, deşi nu este foarte bine informat despre ce anume presupune comasarea Muzeului Ţăranului cu Muzeul Satului, nu va fi de acord cu acest proiect:

"Nu voi fi de acord cu trecerea clădirii Muzeului Ţăranului Român la Ministerul Mediului şi, implicit, cu mutarea acestui patrimoniu de o însemnătate inestimabilă pentru tot ceea ce înseamnă spiritualitatea şi tradiţia poporului român", a declarat Ştirbu pentru Mediafax

Poziţia MŢR

Pe acest fundal de joc de orgolii şi interese de tip "imobiliar", directorul general al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu, i-a trimis premierului Victor Ponta o scrisoare deschisă prin îi cere premierului să nu gireze comasarea celor două muzee, ambele de mare importanţă pentru spiritualitatea acestui neam:

"S-ar desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească, greşeală pe care a făcut-o numai regimul comunist" arată Niţulescu în scrisoare, amintind de vremurile când Comuniştii au golit MŢRde exponate pentru a îl transforma în Muzeul Lenin-Stalin, devenit mai târziu Muzeul de istorie a PCR.

În toate aceste jocuri de putere, orgolii şi bani, este posibil ca marele câştigat ar fi Muzeul Antipa. În scrisoarea deschisa adresată premierului (pe care o vom reda mai jos), Niţulescu citează un proiect de hotărâre de Guvern care ar trece clădirea şi terenul Muzeului Ţăranului la Muzeul Antipa, toate urmând să intre în subordinea Ministerului Mediului.

Contactat de Mediafax, Dumitru Murariu, directorul general al Muzeului Antipa a declarat că nu ştie de existenţa unui proiect de Hotărâre de Guvern care să treacă muzeul pe care îl conduce să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, confirmând însă că a avut discuţii cu reprezentanţii Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, care i- au spus că i-ar putea ajuta să extindă spaţiul Muzeului Antipa.

Murariu neagă că extinderea Antipa ar viza MŢR. Dumitru Murariu a declarat că ipoteza ca Antipa să administreze MŢR nici nu s-a pus în discuţie, clădirea muzeului ţăranului fiind "nepotrivită pentru profilul Muzeului Antipa."

Redăm în continuare scrisoarea deschisă trimisă de directorului MŢR către premierului Ponta

"Stimate Domnule Prim-Ministru,

Am fost informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa‟ să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa­‟. În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti‟, pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău.

Vă rog să îmi permiteţi, domnule Prim-Ministru, să expun foarte pe scurt motivele pentru care o asemenea decizie ar fi total inoportună. Nu am să discut, aici, situaţia colegilor noştri din Muzeul „Antipa‟. Muzeul nostru, care a fost înfiinţat în anul 1906, sub patronajul Regelui Carol I (al cărui nume l-a şi purtat, din 1915, până în 1948) a fost găzduit în clădirea în care se află acum, de la bun început. Clădirea, proiectată, iniţial, de arhitectul Nicolae Ghica – Budeşti şi terminată de arhitectul Grigore Ionescu (şi care, acum, este monument istoric de importanţă naţională), a fost gândită, din capul locului, pentru a găzdui „Muzeul de Artă Naţională‟, iniţiat de marele nostru muzeolog, istoric de artă şi etnolog, Alexandru Tzigara – Samurcaş. Din păcate, cel mai mare muzeu al României, aşa cum era în acel moment, a fost evacuat din clădire în 1953, pentru a găzdui Muzeul Lenin – Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, care a fiinţat, până în decembrie 1989 în această clădire.

Între timp, Muzeul (rebotezat „de Artă Populară‟) a fost, găzduit de Palatul Ştirbey, de pe Calea Victoriei, până în anul 1978, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceauşescu, a fost desfiinţat, prin unificare cu Muzeul Satului. Întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în nişte condiţii absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu şi să îl îngrijească.

La începutul lunii februarie a anului 1990, după desfiinţarea fostului muzeu al Partidului Comunist, Muzeul nostru s-a întors în sediul care îi era destinat. Pentru patrimoniul său, care numără peste 90.000 de obiecte, s-au construit depozite speciale adecvate patrimoniului etnologic, potrivit standardelor internaţionale. Totodată, într-un timp foarte scurt, o echipă excepţională de etnologi, sociologi şi artişti, condusă de marele pictor Horia Bernea, a realizat o expoziţie permanentă remarcabilă, fapt care a fost recompensat cu cel mai important premiu în domeniul muzeelor, din Europa. Astfel, în 1996, Muzeul Ţăranului a primit Premiul pentru Muzeul European al Anului, rămânând, până în ziua de astăzi, singura instituţie muzeală din România care a primit această distincţie.

Dacă s-ar da curs proiectului de hotărâre a Guvernului (care, oricum, în acest moment, nu respectă, în opinia noastră) prevederile Legii muzeelor şi colecţiilor nr. 311/2003 republicată, art. 18 şi 34 şi care nu a fost publicată pe pagina de internet a ministerului iniţiator,

- s-ar desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească, greşeală pe care a făcut-o (atunci, cu vădită intenţie) numai regimul comunist,

- s-ar distruge o expoziţie permanentă care a fost unanim apreciată de specialişti şi de ghidurile turistice publicate în întreaga lume (vă putem pune la dispoziţie aceste detalii),

- ar fi lăsat fără adăpost un patrimoniu de excepţie (pentru că Muzeul Satului nu dispune de spaţii suplimentare de depozitare pentru a putea primi şi obiectele pe care le gestionează Muzeul Ţăranului),

- Muzeul „Antipa‟ ar primi un spaţiu, oricum, inadecvat nevoilor sale,

- un număr imens de persoane care apreciază Muzeul Naţional al Ţăranului Român (nu numai cei care fac parte din elita intelectuală a ţării, de la membrii Academiei Române, profesorii universitari, artiştii etc.), precum şi publicul obişnuit al muzeului, de la elevi şi studenţi, până la rezidenţii străini în România, inclusiv, diplomaţii, vor fi extrem de nemulţumite de o asemenea măsură, care va elimina din viaţa publică a Capitalei un loc de cultură ce are o semnificaţie aparte pentru cel puţin câteva sute de mii de oameni (nu doar vizitatorii obişnuiţi ai muzeului, aşadar), care vin la Muzeul Ţăranului pentru a lua parte la manifestări culturale dintre cele mai diverse: expoziţii temporare, concerte, festivaluri de teatru şi film, lansări de carte, conferinţe etc.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Vă asigur că poziţia pe care o exprim în această scrisoare deschisă este conformă cu cea a întregului personal al Muzeului şi că ea va rămâne aceeaşi, indiferent cine se va afla la conducerea instituţiei în viitor.

Sper ca prin decizia pe care o veţi lua, de a nu da curs iniţiativei de desfiinţare a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, veţi dovedi că ascultaţi vocea raţiunii, respectând dreptul fundamental la cultură al cetăţenilor şi punând preţ pe identitatea culturală a românilor.

Cu deosebit respect,

Dr. Virgil Ştefan NIŢULESCU

Directorul general al Muzeului Naţional al Ţăranului Român"