Acum 57 de ani, Dalai Lama fugea din Tibet în India, devenind primul Dalai Lama forţat să trăiască în exil (video)

În data de 10 martie 1959, mişcarea de rezistenţă tibetană, născută în Kham şi extinsă în întreaga ţară, a stârnit o mare revoltă în Lhasa, capitala Tibetului, împotriva ocupaţiei chineze din 1951. Răspunsul Armatei de Eliberare a Poporului a fost violent.

Convins că poate face publică situaţia gravă în care se afla ţara sa şi sperând să obţină sprijinul comunităţii internaţionale, Dalai Lama a fugit din Tibet, în noaptea de 16 spre 17 martie, sosind în India două săptămâni mai târziu. După plecarea acestuia, tibetanii au încercat să apere Lhasa şi Palatul Potala dar răspunsul militarilor chinezi a fost rapid: aproape 5.000 de tibetani bărbaţi, femei şi copii au fost masacraţi pe străzile din capitală şi în alte locuri.

Guvernul tibetan în exil şi organizaţiile de susţinere a eliberării Tibetului au declarat că Partidul Comunist Chinez continuă campania sa de reprimare a călugărilor tibetani din Tibet şi de distrugere a culturii tibetane.

Tibetul, zonă cu tradiţii spirituale milenare, a fost anexat Chinei în 1951. În 1950, dictatorul comunist al Chinei, Mao Zedong a invadat Xinjiang, iar în 1951, a invadat Tibetul, dublând astfel teritoriul Republicii Populare Chineze, prin anexarea unor zone cu mare importanţă strategică şi bogate în minereuri.

Mao a impus "reforme democratice" în întregul Tibet, confiscând proprietăţile şi supunând mii de oameni la "sesiuni de luptă de clasă". Unele dintre ele includeau şedinţe de tortură şi omoruri în public.

De-a lungul deceniilor de ocupaţie chineză, peste un milion de tibetani au murit în cadrul genocidului organizat de regimul comunist şi mai mult de 6.000 de mănăstiri au fost jefuite şi rase de pe faţa pământului pe măsură ce China a distrus sistematic civilizaţia budistă antică. În 1959, Dalai Lama, pe atunci în vârstă de 24 de ani, a fugit de teroarea comunistă în India, împreună cu mii de refugiaţi tibetani.

În timp ce propaganda comunistă pretinde că Partidul a „eliberat” în 1950 regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutale, realitatea arată totul diferit. Tibetani şi grupurile de apărare a drepturilor omului acuză China de abuzuri grave în regiune. Mai mult, în ultimii trei ani peste 120 de tibetani şi-au dat foc în semn de protest faţă de politica represivă a PCC. Tibetanii sunt victimele unei campanii brutale de represiune a culturii, religiei, limbii şi mediului acestora, iar Beijing-ul a implementat măsurile de securitate intruzive în timp ce valuri peste valuri de chinezi etnici Han au fost trimişi în cele două regiuni.

În prezent, pe numele fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, a fostului premier Li Peng şi altor trei foşti lideri ai Partidului Comunist Chinez au fost emise mandate internaţionale de arestare, pentru genocid, tortură şi crime împotriva umanităţii în Tibet. Pe lângă crimele împotriva tibetanilor, Jiang Zemin este cunoscut şi pentru orchestrarea genocidului împotriva practicanţilor Falun Gong, o practică spirituală străveche, ce îşi propune să reînvie valorile morale şi tradiţiile spirituale milenare ale poporului chinez.

În ceea ce-l priveşte pe Dalai Lama, China este cunoscută pentru agresivitatea cu care face presiuni asupra terţilor pentru a-l ostraciza pe liderul spiritual tibetan. În 2012, Beijingul a sistat relaţiile diplomatice la nivel înalt cu Anglia, timp de aproape un an, după ce premierul britanic David Cameron s-a întâlnit cu Dalai Lama, iar în 2014, China a condamnat întâlnirea lui Obama cu liderul spiritual, considerând-o drept „o interferenţă serioasă în politica internă a Chinei".

Tash Despa, din Tibet, în prezent cetăţean britanic, s-a întors în China pentru a filma în secret lucrurile care li se întâmplă tibetanilor de acolo. A găsit blocuri de apartamente unde tibetanii erau mutaţi cu forţa pentru a-şi pierde tradiţiile şi cultura. Noile oraşe construite de Beijing nu aveau şcoli şi nici spitale, iar numărul de locuri de muncă pentru tineri era extrem de redus. Rezultatul? Familii distruse şi mulţi dependenţi de alcool.

La o mânăstire budistă o mulţime de călugări tibetani au plecat în momentul în care poliţia secretă şi informatorii au început să-i supravegheze zi şi noapte, încercând să găsească semne de loialitate faţă de Dalai Lama.

“Am întâlnit călugări care nu-şi puteau practica religia pentru că li se cerea mereu să ia parte la clase de reeducare politică”. „Sunt înspăimântat de faptul că tradiţiile şi cultura noastră nu vor supravieţui cu nivelul actual de represiune”.