Cineastul român Ion Popescu-Gopo, omagiat la Berlin

Publicul din Berlin va avea ocazia la 31 octombrie să vizioneze unele dintre cele mai distinse scurtmetraje de animaţie pentru care cineastul Ion Popescu-Gopo a obţinut premii internaţionale, precum şi un lung metraj, totul în cadrul unui eveniment organizat de ICR Berlin cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la naşterea acestuia, scrie Agerpress.

Potrivit ICR Berlin, acest eveniment este organizat în cadrul ciclului CinemaTEK destinat marilor cineaşti români. Vor fi vizionate scurtmetrajele „Scurtă istorie” (1957), „Şapte Arte” (1958) şi „Homo sapiens” (1960), precum şi filmul de lungmetraj „S-a furat o bombă” (1962).

Va fi prezent criticul de film Mihai Fulger care va face o prezentare introductivă a peliculelor şi va discuta cu publicul după proiecţiile de film.

Ion Popescu-Gopo este primul cineast român care a fost premiat cu un trofeu major la Cannes, respectiv Palme d'Or, pentru scurtmetraj şi unul dintre cei mai importanţi regizori de desene animate din ţara noastră.

După ce a câştigat Marele Premiu la Cannes, omuleţul animat de Ion Popescu-Gopo a devenit notoriu în întreaga lume, reapărând pe parcursul următoarelor trei decenii în 21 de scurtmetraje create de cineast: „Şapte arte”, „Homo sapiens”, „Alo! Halo!” (1962), „Ecce homo” (1977), „Trei mere” (1979), „Quo vadis Homo sapiens” (1982) , „Homo Fabe” (1986) şi altele.

Ion Popescu Gopo a regizat şi numeroase filme de lungmetraj: „Paşi spre lună” (1964), „Maria Mirabela” (1981), „Galax, omul păpuşă” (1984), „Rămăşagul” (1984) şi altele.

Filmul de lungmetraj „S-a furat o bombă” a fost, de asemenea, nominalizat la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1962 şi a fost un alt factor care a contribuit la faima internaţională a cineastului. „S-a furat o bombă” este o parabolă politică science-fiction cu accente parodice. Bazat pe gag-uri şi imagini comic-burleşti, pelicula ne duce cu gândul la cinematografia lui Keaton şi Chaplin. Ion Popescu-Gopo parodiază filmele cu gangsteri şi filmele americane de urmăriri, evidenţiind personaje de o candoare care intră în dezacord comic cu statutul de gangsteri pe care îl au acestea. Gangsterii din pelicula românului se tem ei înşişi şi de bomba pe care au furat-o, se deghizează şi fug, inversând practic rolurile între urmăritor şi urmărit într-o manieră parodică.

Mihai Fulger observă o puternică continuitate tematică între scurtmetrajele de animaţie şi lungmetrajul „S-a furat o bombă”. Personajul principal, actorul Iurie Darie, botezat de această dată „Om”, este, în opinia criticului de film, o nouă metamorfoză a celebrului omuleţ.

Atât în „S-a furat o bombă”, cât şi în unele dintre scurtmetraje cineastului român, omuleţul are un caracter identic, fiind un pacifist, un bonom, un personaj care deschide ochii cu candoare asupra lumii şi caută să-i înţeleagă misterele. Personajul dă dovadă de o ingenuitate remarcabilă care este dublată de sensibilitate - simbolizată de floarea pe care protagonistul o poartă pretutindeni. Mihai Fulger observă cum „Om”, junele şi şarmantul fluieră-vânt din lungmetraj, stârnesc mânia militarilor camuflaţi şi înarmaţi tot din cauza unei flori, iar în finalul peliculei eroul şi partenera sa, utilizând o bucată din bomba atomică, umplu cu flori câmpul distrus pe care se desfăşuraseră experimentele nucleare, concept similar cu acela din „Scurtă istorie”, când omuleţul sfârşea prin a umple cu flori întreaga galaxie.

Ion Popescu-Gopo a lăsat o amprentă puternică asupra cinematografiei româneşti prin activitatea sa de regizor, artist plastic, caricaturist, actor şi scenarist de film.