Industria cinematografică din Balcani se dovedeşte promiţătoare

Cultura cinematografică din sud-estul Europei este, probabil, mai puţin celebrată în afara regiunii decât alte culturi cinematografice mai faimoase, însă a început să se bucure de o recunoaştere tot mai mare, graţie unei renaşteri a filmelor produse în regiune cât şi a avantajelor competitive pe care le prezintă Europa de Sud Est ca locaţie pentru turnarea peliculelor, se arată într-un articol publicat pe blogul Financial Times „beyondbrics”.

După o vizită în capitala bosniacă luna trecută, John Cooper, directorul Festivalului de Film Sundance, s-a declarat încrezător că Sarajevo este un centru deosebit de promiţător pentru producţia de filme.

'Sarajevo se descurcă foarte bine pe scena mondială în prezent', a declarat el pentru Reuters, adăugând că oraşul este 'fascinant atât datorită deja bogatei sale istorii cinematografice cât şi noii istorii cinematografice care a debutat aici'. Cooper a lăudat, de asemenea, şcoala cinematografică Film Factory înfiinţată în oraş de regizorul ungar Bela Tarr.

Sarajevo a devenit un centru al culturii cinematografice din Europa de Sud-Est, în parte datorită Festivalului de Film de la Sarajevo, cel mai mare din regiune. Evenimentul, desfăşurat anual, a fost lansat în 1995, spre sfârşitul asediului de 11.825 de zile al oraşului din timpul sângerosului război inter-etnic din Bosnia. În prezent, festivalul atrage regizori din întregul teritoriu balcanic şi nu numai.

Festivalul a jucat un rol în revigorarea cinematografului regional, care a avut de suferit după căderea comunismului şi reducerea bugetelor destinate culturii.

'Ultimii cinci sau şase ani au fost foarte interesanţi pentru filmele din Europa de Sud-Est şi cred că ne putem aştepta doar la mai mulţi de acest fel, în condiţiile în care filmele bune continuă să fie finanţate', susţine Lily Lynch, redactor-şef la Balkanist Magazine.

Potrivit lui Lynch, aşa-numitul 'Nou Val Românesc' a contribuit la rândul său la situaţia din prezent, începând cu interesul internaţional generat de comedia neagră a lui Cristi Puiu 'Moartea domnului Lăzărescu' în 2005.

Au urmat premiile Palme d'Or, la Cannes, în 2007, pentru drama regizorului Cristian Mungiu '4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile', şi 'Ursul de Aur', la Berlin, anul acesta, pentru pelicula 'Poziţia Copilului', de regizorul Călin Peter Netzer.

Potrivit 'beyondbrics', renaşterea filmului într-o regiune zguduită de ani de asuprire, conflicte şi stagnare economică, a condus la o nouă dorinţă de a înfrunta demonii.

'Filme sârbeşti au beneficiat de multă atenţie recent, parţial din cauza conţinutului lor controversat', explică Lynch, amintind de pelicula tânărului regizor Maja Milos, 'Clip', o descriere fără inhibiţii a sexualităţii adolescentine şi abuzului de droguri într-o suburbie din Belgrad. Filmul a fost interzis în Rusia, deşi a câştigat un Tiger Award pentru cel mai bun film la Festivalul de Film de la Rotterdam.

În timp ce industria de film locală a renăscut, unele părţi ale regiunii au atras regizori străini, inclusiv nume de top de la Hollywood timp mai mulţi ani. În 2005, pelicula 'Brokeback Mountain', a regizorului Ang Lee, a fost filmată parţial în spectaculoşii Munţii Carpaţi din România, în timp ce capitala bulgară, Sofia, a apărut în filme drept Moscova sau alte oraşe generice din blocul estic, valorificându-şi nu doar bisericile ortodoxe şi blocurile comuniste, ci şi stimulentele guvernamentale şi costurile reduse.

Deşi industria cinematografică din Europa de Sud Est nu este încă un nume cu rezonanţă mondială în lumea filmului, prin noua sa generaţie de regizori şi actori talentaţi, prin costurile sale reduse şi prin poveştile sale fascinante, ea a revenit pe radar, conchide 'beyondbrics'.