China începe să aibă incidente de panică bancară

Ultimul lucru pe care şi-l dorea regimul comunist - sau pe care şi l-ar putea permite - este apariţia îndoielilor privind siguranţa sumelor depuse la bănci de numeroşii chinezi.

Consecinţa unei asemenea nesiguranţe nu este doar o prăbuşire a sectorului financiar, ci şi o dărâmare a zidului de controale de capital pe care regimul comunist l-a construit în momentul în care milioane de oficiali ai partidului au început să fugă cu bani după ascensiunea la putere a lui Xi Jinping.

Semnalele au devenit puţin îngrijorătoare la începutul anului 2019, după ce mai multe bănci au eşuat testele de stres sau au fost naţionalizate - mai ales Banca Baoshang din Mongolia, care a fost naţionalizată de regim - prima măsură de acest gen după 1998. Încrederea chinezilor în sistemul bancar din China a fost brusc diminuată - şi poate ireparabil zguduită - ceea ce a dus la unele fenomene de retrageri şi panică bancară. Regimul a reacţionat cum ştie el mai bine, impunând controale fără precedent şi cenzura (inclusiv a mesajelor pe internet) pentru a păstra iluzia că totul este bine.

După nebunia produsă de pandemia virusul Wuhan însă, lucrurile stau mult mai rău. Tendinţele adverse apărute în 2018 şi 2019, cuplate cu încetinirea istorică a economiei chineze şi internaţionale, accelerată de zvonurile alimentate de social media cu privire la băncile în colaps au stârnit ceea ce Bloomberg a numit o creştere "fără precedent" de incidente de panică bancară, obligând autorităţile de reglementare şi chiar poliţia să intervină pentru a calma deponenţii.

Potrivit Bloomberg, doar în ultimele săptămâni, clienţii îngrijoraţi au dat năvală la trei bănci pentru a-şi retrage depunerile pe fondul unor zvonuri privind lipsa de numerar, care au fost etichetate ulterior ca fiind false.

În weekend, clienţii s-au grăbit să ajungă la o bancă din provincia nordică Hebei pentru a scoate bani. Haosul a determinat autorităţile locale de reglementare să garanteze public soliditatea creditorilor respectivi, în timp ce poliţia a oprit panica.

Potrivit Bloomberg, "după mai multe bailout-uri şi prima confiscare bancară în ultimii două zeci de ani, apărută anul trecut, focarul de coronavirus şi declinul economic au exacerbat o situaţie deja instabilă în cel mai mare sistem bancar din lume, ceea ce a dus la o eroziune accentuată a încrederii în sistemul bancar care rulează de 43 de trilioane USD, având peste 1 miliard de conturi bancare de retail, fenomenul ameninţând tocmai piatra de temelie a creşterii Chinei".

"Percepţia pe care economiştii chinezi au avut-o asupra băncilor - că sunt lipsite de riscuri - se schimbă, chiar dacă în aproape toate cazurile recente depozitele lor au fost protejate", este de părere analistul Zhang Shuaishuai de la China Internaţional Capital Corp.

„Odată răspândit un zvon ca acesta, aduce un risc imediat de lichiditate pentru o bancă”.

Există, probabil, un motiv pentru care aceste „zvonuri” au dus la un răspuns atât de dramatic: ele aduc la suprafaţă lucrurile care deja sunt cunoscute şi anume că, în spatele faţadei sale polizate, sistemul bancar din China este putred până la rădăcină, construit pe minciuni şi grevat de trilioane de dolari în credite neperformante ...

Un alt factor este riscul din ce în ce mai mare generat de miliardele de dolari parcate la sistemul complet de-regularizat, nesupravegheat şi instabil din China numit "bănci din umbră" - un hăţiş de împrumuturi între bănci, creditori şi companii de tot soiul - în mare parte asiguratori, dar şi trusturi, care formează un sistem piramidal.

Bloomberg reaminteşte rapid de ce este atât de crucial pentru Beijing să păstreze iluzia că economiile chinezilor sunt sacrosante şi de ce, odată ce porneşte panica, va fi foarte greu de controlat.

Timp de zeci de ani, preluarea depozitelor a furnizat o bază de finanţare stabilă şi cu costuri reduse pentru piaţa financiară a Chinei, jucând un rol cheie în creşterea economiei sale, care a ajuns pe cel de-al doilea loc în lume. Gospodăriile chineze deţin aproximativ 90 de trilioane de yuani (13 trilioane USD) în depozite bancare, mai mult decât oriunde în lume.

Sistemul bancar din ce în ce mai şubred al Chinei a fost, de asemenea, menţionat ca unul dintre motivele pentru care Beijingul a căutat în mod agresiv să umfle o altă bulă a acţiunilor în speranţa că va conduce la fluxuri de capital scoase din conturile de economii bancare: la urma urmei, este mai sigur din punct de vedere politic şi mai plăcut să ţii fondurile în pieţele de capital decât în ​​bănci, care sunt din ce în ce mai instabile. În cele din urmă, dacă se confruntă cu un nou ciclu de umflare-spargere a bulei versus o pierdere de încredere în bănci, Beijingul va alege întotdeauna prima variantă.

În orice caz, autorităţile de reglementare nu numai că încearcă să calmeze temerile în mod public, ci încearcă să crească bufferul de protecţie pentru bănci. Panica din Hebei a apărut după ce autorităţile au dat startul unui program pilot pentru a limita tranzacţiile mari din provincie. Programul pe doi ani, explicat de Bloomberg, va fi extins la Zhejiang şi Shenzhen în octombrie, iar estimarea este că va fi impus la 70 de milioane de oameni. Conform noilor regulamente, băncile retail vor trebui să solicite clienţilor să pre-raporteze orice retrageri sau depozite între 100.000 de yuani (14.000 USD) şi 300.000 de yuani.

Măsura ar putea fi cel puţin problematică într-o ţară a cărei autoritate bancară de reglementare, Comisia de Reglementare A Băncilor şi Asiguratorilor, a avertizat, din nou, că în general creditorii se confruntă cu o creştere a datoriei neperformante.

În timp ce măsurile de relaxare, care au inclus amânarea a scadenţelor şi întârzierea plăţilor, au limitat creşterea imediată a datoriei neperformante, autoritatea de reglementare a spus că problemele fundamentale ale băncilor prost gestionate şi capacitatea în curs de deteriorare a companiilor şi persoanelor fizice de a rambursa împrumuturile sunt încă departe de a fi rezolvate. De asemenea, agenţia solicită băncilor să renunţe la profitul de 1,5 trilioane de yuani în acest an şi să ofere rate mai mici de creditare, reducerea comisioanelor, amânarea rambursărilor împrumuturilor şi acordarea de mai multe împrumuturi negarantate întreprinderilor mici pentru a ajuta economia.

Din păcate pentru autorităţile de reglementare din China, băncile au şi ele problemele lor: autorităţile supraveghează peste 3.000 de bănci, cele mai multe dintre acestea fiind entităţi mici, rurale, fără acces imediat la capital, astfel încât sarcina este imposibilă - în momentul în care opresc o panică bancară altele noi îi iau locul.

Şi astfel, într-o altă mişcare fără precedent, China intenţionează acum să permită guvernelor locale să folosească aproximativ 200 de miliarde de yuani din vânzările de obligaţiuni pentru a ajuta băncile mai mici să-şi reînnoiască capitalul.

Iar lucrurile stau chiar mai rău.

Potrivit S&P, industria chineză ar putea suferi o creştere a datoriei neperformante de 8 trilioane de yuani în acest an. Chiar şi fără acest bilanţ de tip „bombă cu neutroni” băncile mici se confruntă cu un deficit de capital de 349 miliarde USD, potrivit analiştilor UBS - ceea ce duce la mai multe eşecuri ale băncilor mici.

Peste toate acestea, obligaţiunile corporative suferă şi ele, adăugând presiuni asupra băncilor şi afectând finanţarea corporativă. Conform datelor Bloomberg, în jur de 80 de miliarde de yuani în obligaţiuni chineze implicite şi offshore au capotat până în acest an, un maxim în ultimii trei ani.

Rezultatul tuturor acestor factori - previzibil - este o prăbuşire a încrederii în băncile Chinei. Următorul pas logic? Panica bancară.

În ultimele episoade, autorităţile au intervenit (luna trecută) pentru a opri panica bancară în cazul a doi creditori locali din Hebei şi Shanxi. Pe 11 iulie, clienţii de retail s-au grăbit să retragă bani de la Hengshui Bank, de asemenea cu sediul în Hebei, înainte ca poliţia să-i oprească.

Ca răspuns, birourile locale ale Băncii Populare Chineze şi CBIRC au făcut ceva tipic pentru China: au negat, pentru a păstra încrederea în sistem, spunând într-o declaraţie comună că Hengshui Bank şi sucursalele sale sunt entităţi financiare legitime în care orice economie sub jumătate de un milion de yuani este protejată în conformitate cu regulamentul de asigurare a depozitelor din China. De asemenea, au asigurat deponenţii că banii lor sunt în siguranţă şi i-au îndemnat să nu retragă „orbeşte” economiile.

De fapt, i-au îndemnat să nu retragă deloc economiile.

Când acest lucru nu a funcţionat, poliţia a arestat direct deponenţii, emiţând mustrări celor care răspândeau zvonuri, potrivit declaraţiei.

Între timp, după cum adaugă Bloomberg, Hengshui Bank a declarat miercuri într-un răspuns trimis prin e-mail că guvernul oraşului se ocupă în mod activ de această problemă şi a solicitat să fie muşamalizată în presă, de teamă că incidentul va duce la riscuri regionale sistemice.

Cu alte cuvinte, China acum cenzurează agresiv orice mass-media online care discută despre băncile insolvabile ale Chinei.

Ştiind că acest lucru nu va funcţiona, autorităţile de reglementare lucrează încă de anul trecut la un plan care prevede unirea mai multor bănci mici pentru a-şi consolida puterea. Dar până în prezent, planul a rămas în stadiul de proiect.

"China are prea multe bănci", este de părere Zhang. "Câteva dintre ele sunt slabe în ce priveşte guvernanţa corporativă şi capacitatea de profit. O opţiune mai bună este să adopţi o abordare mai proactivă pentru restructurarea băncilor regionale." Este, desigur, corect, cu toate acestea, orice restructurare ar necesita un prim pas foarte riscant de admitere că băncile au o mare problemă, iar China a băgat problemele industriei financiare sub covor de ani buni".

Astfel că nimeni nu ştie exact cum va reacţiona cea mai mare bază de deponenţi a lumii atunci când vor realiza că banii lor sunt băgaţi în cel mai mare castel din cărţi de joc al Planetei.