Cele mai mari comori nedescoperite

Din perioade străvechi, din vremuri legendare, din antichitate şi chiar din Evul Mediu ne parvin informaţii, unele mai credibile, altele mai puţin, cu privire la fabuloase comori ascunse şi pierdute, care au lăsat în urma himere ale unor bogăţii uriaşe.

Dincolo de aur, averi fabuloase, minţi înfierbântate, există totuşi ceva mai important în spatele acestor comori pierdute, şi anume istorie!

Cele mai mari comori nedescoperite. Comoara pierdută a faraonilor

Atunci când Howard Carter a descoperit mormântul lui Tutankamon în Valea Regilor, arheologul a fost uimit de splendoarea artefactelor care l-au însoţit pe tânărul faraon pe lumea cealaltă. Lângă camera mortuară s-a găsit o comoară imensă, iar lui Carter i-au trebuit zece ani ca să termine de catalogat aceste artefacte. Totuşi, atunci când şi alte camere mortuare ale unor faraoni mai proeminenţi au fost descoperite în secolul XIX, camerele lor cu comori erau aproape goale.

Este cunoscut faptul că hoţii de morminte au furat din aceste comori de-a lungul secolelor, dar este greu de crezut că nişte simpli hoţi au golit morminte întregi cu totul. Si atunci rămâne să ne întrebăm unde este vasta bogăţie a faraonilor îngropată în Valea Regilor?
Unii cercetători cred că bogăţiile au trecut în proprietatea preoţilor care au condus re-înhumările în Valea Regilor, între 425-343 î.Hr. Un nume apare în special, şi anume Herihor, un înalt oficial al tribunalului, în timpul domniei lui Ramses XI. La moartea lui Ramses, Herihor a uzurpat tronul, divizând regatul împreună cu un co-conspirator, ginerele sau Piankh. Herihor însuşi s-a declarat responsabil de procedura re-înmormântărilor în Valea Regilor, ceea ce-i oferea posibilitatea de a-şi însuşi comorile la scară mare. Mormântul lui nu a fost niciodată găsit. Când va fi găsit, dacă într-adevăr există, mulţi cercetători cred că bogăţiile marilor faraoni ai Egiptului vor vedea în cele din urmă lumina zilei.

Cele mai mari comori nedescoperite. Comoara lui Montezuma

Decimarea spaniolă a Imperiului Aztec în Mexic a avut loc în anul 1520. După rănirea mortală a împăratului Montezuma, Hernando Cortés şi oamenii lui au fost asediaţi de de către războinicii azteci în capitala Tenochtitlán. După lungi zile de lupte aprige, Cortés a ordonat oamenilor săi să ia marea comoară a lui Montezuma pentru a pleca cu ea în timpul nopţii, dar nu au ajuns prea departe şi aztecii i-au ajuns din urmă. Carnagiul care a avut loc, se spune că a umplut Lacul Tezcuco cu trupurile spaniolilor şi cu bogăţiile lui Montezuma.

Armata îngrozită a aruncat departe comoara, în încercarea de a scăpa cu viaţă. Comoara era formată din numeroase ornamente de aur şi argint, împreună cu o gamă vastă de bijuterii.

Cortés şi o mână din oamenii lui au scăpat cu viaţă şi au revenit un an mai târziu pentru a se răzbuna. Atunci când locuitorii din Tenochtitlán au aflat de invadatorii ce se apropiau, au îngropat rămăşiţele comorii oraşului în lacul Tezcuco, precum şi în jurul său.

Câteva din rămăşiţe comorii ce a stat ascunsă aproape cinci secole a fost găsită la marginea oraşului Mexico City, încarnarea modernă a capitalei Tenochtitlán. Generaţii de căutători de comori au căutat comoara pierdută, fără succes însă.

Cele mai mari comori nedescoperite. Comoara lui Decebal

Existenţa tezaurului regelui Decebal constituie una dintre cele mai fascinante enigme ale istoriei româneşti. Aceasta porneşte de la afirmaţiile istoricului roman Dio Cassius potrivit căruia, în urma cuceririi romane, s-a aflat şi de comorile lui Decebal, care ar fi fost ascunse sub râul Sargetia din apropierea capitalei sale. Istoricul spune că Decebal "a abătut râul cu ajutorul unor prizonieri şi a săpat acolo o groapă. A pus în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, mai ales printre cele care suportau umezeală, iar după aceea a adus râul din nou în albia lui. Tot cu prizonierii a pus în siguranţă, în peşteri, veşminte şi alte lucruri mai puţin preţioase. Dar Bicilis, un tovarăş al său care cunoştea cele întâmplate, a fost luat prizonier şi a dat în vileag toate acestea".

De asemenea, Nicolae Iorga scrie într-o lucrare că "Monarhul dac, în ultimul adăpost de munte, după ce ascunse în peşteri o parte din comorile mult timp adunate, întinse masa din urmă singurilor săi tovarăşi".

Nu în ultimul rând, o scenă de pe Columna Traiană înfăţişează o coloană de animale şi care ce transportă prăzi din Dacia. Unii istorici cred că este vorba despre tezaurul lui Decebal descoperit în albia râului Sargetia (Sargetica), după unii specialişti actualul curs al râului Strei.

Majoritatea arheologilor consideră aprecierile lui Cassius drept o legendă preluată la origine de la Diodor din Sicilia. Scriitorul bizantin Ioanes Lydus, în lucrarea "De Magistratibus", elaborată pe baza celei a lui Criton, apreciază că după înfrângerea Daciei de către romani s-au preluat prăzi bogate în argint şi aur, în greutate de 5.000.000 livre, vase şi sticlărie de valoare şi peste 50.000 de războinici băştinaşi capturaţi cu arme cu tot. Jerome Carcopino, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii pariziene, s-a implicat masiv în analiza prăzii de război din Dacia. El a declarat că ar fi vorba de 165.500 kg aur şi 331.000 kg argint, în valoare totală de 62.200.000 franci de aur. Deşi multe dintre cifrele care s-au vehiculat au fost considerate exagerate, ele oferă totuşi o imagine sugestivă asupra bogăţiilor Daciei, în care putea fi foarte bine inclus şi tezaurul regal si care au contribuit în mare măsură la rezolvarea crizei financiare din Imperiul Roman şi la desăvârşirea unor mari construcţii. Nimeni nu a căutat însă, pe teren, tezaurul lui Decebal.

Cele mai mari comori nedescoperite. Chivotul lui Dumnezeu

Pentru israeliţi, Chivotul lui Dumnezeu era cel mai sacru lucru din lume. Dispariţia Chivotului Legii a captivat nenumăraţi cercetători din întreaga lume. Dat fiind că nu există nicio menţiune despre distrugerea acestuia, oamenii au căutat mereu să dezlege marele mister.

Chivotul a servit ca o arhivă sfântă pentru păstrarea unor relicve sacre, incluzând cele două plăci cu cele Zece Porunci. Din punct de vedere istoric şi religios, Chivotul şi conţinutul său sunt nepreţuite.

În anul 607 î.H., babilonienii au cucerit Ierusalimul, capitala statului israelit şi locul unde se afla Chivotul, în Templul lui Solomon. Mai mult de un milion de oameni au murit în cursul acestui măcel. Şaptezeci de ani mai târziu, când israeliţii s-au întors în oraş, Chivotul dispăruse. Ce s-a întâmplat cu acesta este unul dintre subiectele pe care se speculează cel mai mult şi în zilele noastre.

O ipoteză răspândită spune că evreii au ascuns Chivotul de babilonieni în muntele Nebo din Egipt, ori în Etiopia, într-o peşteră. Totuşi, dacă artefactul a fost ascuns, de ce nu a fost adus înapoi atunci când s-a reconstruit templul? Alţii cred că atacul violent al babilonienilor ar fi distrus Chivotul.

Cele mai mari comori nedescoperite. Comoara Cavalerilor Templieri

Cavalerii Templieri au fost un ordin religios format în 1119, pentru a proteja pelerinii creştini în incursiunile lor în Orientul Mijlociu. În timp, Templierii au primit donaţii numeroase, ceea ce i-a transformat într-un ordin militar şi religios foarte puternic. Au inventat chiar o formă medievală a unei bănci, oferind împrumuturi cu dobândă.

Templierii au decăzut, iar în 1307 regele Philp al VI-lea al Franţei a arestat liderii ordinului şi a decis să confişte averea. Cu toate acestea, cei trimişi nu au găsit mare lucru în vistieria Ordinului. Legenda spune că ceilalţi Templieri au ascuns comoara în multe părţi ale Europei. Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu ceilalţi cavaleri, cei care nu au fost arestaţi, iar averea legendară a Ordinului rămâne un mister care nu a fost elucidat niciodată.

Cele mai mari comori nedescoperite. Prada Căpitanului Kidd

William Kidd a fost un marinar scoţian, iniţial vânător de piraţi. Teoretic ar fi trebuit să oprească actele de piraterie, dar a acţionat exact pe dos, tentat fiind de aurul piraţilor. După ce a strâns o adevărată avere, a fost arestat la întoarcerea sa din Oceanul Indian, în 1699. Kidd a fost judecat şi executat în 1701.

Dar ce nu a fost descoperită niciodată, este averea care ar fi trebuit să facă dovada faptelor sale. Doar una dintre ascunzătorile lui a fost descoperită pe Gardener’s Island din New York şi comoara a fost trimisă în Anglia pentru a fi folosită ca dovadă a vinovăţiei sale în proces. Ideea că el a avut şi alte locuri secrete pentru a-şi ascunde prăzile, nu a fost niciodată dovedită, dar speranţa că mai există aceste locuri, trimite în continuare oameni în căutarea lor, înarmaţi cu lopeţi.

Se pare că unul dintre locuri ar fi undeva pe Insula lui Clarke, de-a lungul râului Connecticut. Legenda spune că aurul trebuie să fie dezgropat de trei persoane, într-o tăcere completă, în timpul unei luni pline, care să îşi reverse lumina chiar deasupra capului. Există o legendă despre trei bărbaţi care au urmat aproape până la capăt ”indicaţiile”. Dar, odată ce comoara a început să fie scoasă la suprafaţă, unul dintre ei a strigat “Am reuşit!”. Regula tăcerii fiind încălcată, comoara s-a scufundat în nisip şi nu a mai putut fi găsită.

Legende….

Cele mai mari comori nedescoperite. Comoara piratului Barbă Neagră

Dacă tot suntem la capitolul piraţi, vom aduce şi povestea faimosul pirat Barbă Neagră.

Edward Teach, cunoscut şi drept Barbă Neagră, şi-a petrecut numai doi ani (1716-1718) prădând mările şi corăbiile care îi ieşeau în cale. Deşi scurtă, perioada a fost suficientă pentru a strânge o comoară imensă. În timp ce spaniolii erau ocupaţi să pună mâna pe aurul şi argintul din Mexic şi America de Sud, Barbă Neagră şi camarazii săi au aşteptat răbdători, după care s-au năpustit asupra corăbiilor încărcate cu comori, prădându-i pe spanioli, când aceştia se întorceau spre casă. Barbă Neagră a devenit, în scurt timp, cel mai de temut pirat, căpătând o reputaţie de oportunist crud şi lacom.

A dominat prin teroare asupra Indiilor de Vest şi coastei Atlanticului a Americii de Nord, având cartiere generale atât în Bahamas cât şi în Carolina de Nord. Şi-a găsit sfârşitul în noiembrie 1718, când locotenentul britanic Robert Maynard l-a decapitat şi i-a atârnat capul pe corabia sa, ca trofeu. Barbă Neagră a recunoscut în faţa călăilor săi că şi-a ascuns comoara, însă nu a dezvăluit şi unde. Fapt care i-a determinat pe nenumăraţi vânători de comori să o caute până şi astăzi. Corabia scufundată a lui Barbă Neagră, “Queen Anne's Revenge”, se crede că a fost descoperită în 1996 lângă Beaufort, Carolina de Nord, însă încărcătura nu era la bord.

Comoara ar putea fi ascunsă undeva pe Insulele Caraibe, în Golful Chesapeake din Virginia sau în grotele din Insulele Cayman. Cert este că nimeni nu a reuşit să o găsească şi mulţi încă o mai caută.

Povestea piratului Barbă Neagră a servit drept sursă de inspiraţie pentru scenariştii trilogiei “Piraţii din Caraibe”.

Cele mai mari comori nedescoperite. Camera de Chihlimbar

Foarte mulţi o consideră a opta minune a lumii. Alcătuită din plăci de chihlimbar, poleite cu foiţă de aur, a fost creată de către artizanii germani şi ruşi, la începutul secolului al XVIII-lea şi oferită de către regele Prusiei, Friedrich Wilhelm I, aliatului său rus, ţarul Petru cel Mare, în 1716, drept un simbol al prieteniei, în urma relaţiilor diplomatice exemplare dintre cele două ţări. Această cameră de chihlimbar era destinată păstrării valorilor, deci funcţiona ca un seif, în sine foarte valoros. A fost proiectată de Andreas Schutler şi construită în Palatul Charlottenburg din Prusia, între 1701 şi 1709.

Impresionanta Cameră care acum ar valora mai mult de 200 de milioane de dolari, a dispărut fără urmă în timpul celui de-al doilea război mondial, de atunci fiind una dintre cele mai vânate comori.

Oficial s-a declarat că această cameră a fost distrusă într-un bombardament al aliaţilor, dar legenda spune că naziştii o mutaseră şi au ascuns-o.

Din întreaga Cameră s-a recuperat în 1997 doar o mică bucată din placa de chihlimbar cu care aceasta fusese căptuşită. Un avocat din Bremen care pusese mâna pe preţioasa piesă, a încercat să o vândă unui fost ofiţer de marină. Din fericire, acesta făcea parte dintr-un grup de arheologi care încercau de câţiva ani să găsească rămăşiţele Camerei, şi astfel, piesa a ajuns în custodia unui muzeu din Rusia.

Determinaţi de faptul că nu o pot găsi, istoricii şi arheologii s-au hotărât să o reconstituie. Munca de refacere a început în 1980, specialiştii încercând să recreeze Camera după fotografiile, amintirile, descrierile şi rămăşiţele rămase din original.

Cele mai mari comori nedescoperite. Averea lui Al Capone

Schultz (născut Arthur Flegenheimer) a fost un mafiot din New York în anii 1920-1930. Pe parcursul carierei sale criminale, el a acumulat o avere frumuşică din afacerile sale. Guvernul a încercat în continuu să-l prindă pentru crimele sale, dar fără niciun succes. În cele din urmă, autorităţile au trebuit să folosească aceeaşi acuzare ca şi pentru Al Capone: evaziunea fiscală. Schultz, ştiind că va merge la închisoare, s-a gândit că va avea nevoie de nişte ”mărunţiş” când va ieşi de după gratii. El a luat 7 milioane de dolari în numerar şi i-a îngropat într-un loc ascuns în nordul statului New York. În afară de Schultz, doar doi oameni din garda sa de corp ştiau locaţia. Din păcate, ambii au fost împuşcaţi înainte ca el să fi ajuns la închisoare, iar Schultz a murit la scurt timp din cauza unei infecţii.

Deşi nu există nici o dovadă că mafiotul a dezvăluit locaţia înainte de moartea sa, unele persoane afirmă că averea s-ar afla ascunsă într-o pădure din Phoenecia Park.

Cele mai mari comori nedescoperite. Comorile de la Lima

În 1920, în Peru, Lima era în pragul revoltei. Ca o măsură de precauţie, viceregele oraşului a decis să mute bogăţiile în Mexic, pentru păstrare în siguranţă. Astfel, pietre preţioase, două statui de aur în mărime naturală reprezentând-o pe Fecioara Maria cu Pruncul Iisus şi multe altele au umplut 11 corăbii, a căror valoare totală se ridică la zeci de milioane de dolari.

Viceregele i-a încredinţat comanda transportului comandantului William Thompson de pe "Dear Mary", care s-a dovedit a fi un pirat nemilos. El a condus vasele spre Insulele Cocos din Oceanul Indian, unde se spune că a îngropat comoara.

"Dear Mary" a fost capturată de spanioli şi toţi marinarii, în afară de Thompson şi ajutorul său au fost spânzuraţi. Cei doi i-au condus pe temniceri până la Insulele Cocos, unde au reuşit să scape în junglă. Nici ei, nici comoara nu au mai fost văzuţi vreodată.

De atunci, mai mult de 300 de expediţii au încercat, fără succes, să găsească comoara de la Lima.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.