Ce măsuri iau statele europene pentru a descuraja fluxul de refugiaţi

De la începutul anului, aproximativ 153.000 de imigranţi au fost detectaţi la graniţele externe ale UE, potrivit Frontex, o creştere cu 149% faţă de aceeaşi perioadă în 2014. Cei mai mulţi dintre aceştia au ajuns în Grecia (63.000) şi în Italia (62.000). În timp ce autorităţile de la Atena cer ajutorul UE, fiind depăşite de situaţie, autorităţile britanice ameninţă cu măsuri dure menite să-i sperie pe imigranţi, iar Germania ia măsuri pentru reducerea fluxului migrator dinspre Balcani. Epoch Times vă prezintă modul cum răspund statele europene cele mai afectate de valul de refugiaţi.

Grecia: 50.000 de refugiaţi au ajuns doar în luna iulie

În Grecia au ajuns în luna iulie atâţia refugiaţi câţi au venit în tot anul 2014, potrivit Spiegel. Organizaţiile umanitare şi autorităţile sunt deja suprasolicitate iar UNHCR vorbeşte despre o situaţia dramatică. Imigranţii continuă să treacă Marea Egee cu bărci de lemn, riscându-şi viaţa pentru a ajunge în Europa. Potrivit Frontex, ei trec prin Turcia, ajungând apoi în insulele greceşti Lesbos, Chioş, Kos şi Samos. Frontex, care are ca misiune securizarea graniţelor externe ale UE, a făcut deja apel la statele membre s-o susţină cu mai multe vapoare şi personal.

Înregistrarea refugiaţilor în Grecia este foarte dificilă din cauza numărului mare al acestora şi a condiţiilor haotice de la faţa locului, potrivit Frontex. Revista Spiegel a scris că zilele acestea în insula Kos s-a ajuns la bătăi între imigranţii care se înghesuie la cozi mari să se înregistreze, iar forţele de ordine au trebuit să intervină. Primarul din Kos, Giorgos Kyritsis, a cerut Atenei să intervină, avertizând că există riscul unei vărsări de sânge dacă ordinea nu este restabilită, poliţiştii locali fiind depăşiţi de situaţie.

Premierul grec Alexis Tsipras a cerut la rândul său Uniunii Europene să acţioneze în sprijinul Greciei care nu poate trece singură prin această criză umanitară. Ca răspuns la cererea sa, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a declarat că Grecia are asigurate 260 de milioane de euro până în 2020 din Fondul pentru azil, imigraţie şi integrare (AMIF). Totuşi pentru plata primei tranşe ţara mai trebuie să îndeplinească câteva dintre condiţiile agreate. Alte 166 milioane de euro urmează fie alocate Greciei din Fondul pentru securitate internă (ISF), dedicat întăririi capacităţii statelor membre de a-şi apăra graniţele externe.

Franţa: Denunţarea acordurilor cu Marea Britanie

Parisul ar putea denunţa acordurile franco-britanice referitoare la regimul imigranţilor care vin în portul Calais. Comisia naţională consultativă pentru drepturile omului (CNCDH) a propus această soluţie după ce a fost sesizată în legătură cu condiţiile subumane în care sunt ţinuţi acolo peste 3.000 de refugiaţi, scrie ziarul Le Monde.

Comisia denunţă "costurile multiple cu reţinerea pe teritoriul francez a imigranţilor care vor să ajungă în Marea Britanie" şi recomandă denunţarea tratatelor şi acordurilor de la Touquet şi Sangatte pe motiv că acestea transformă Franţa în "braţul de poliţie" al politicii migratorii britanice.

Pe de altă parte, Vincent Cochetel, responsabil al diviziei Europa din Cadrul Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al ONU, a cerut Parisului să prezinte un plan de urgenţă care să trateze criza imigranţilor din Calais. El a mai solicitat să fie folosite cazarmele neocupate din Franţa pentru a-i găzdui pe refugiaţi şi să li se ofere condiţii adecvate, iar procesul de azil să fie revizuit, astfel încât să nu mai dureze şapte săptămâni până la înregistrarea unei cereri de azil. Reacţia autorităţilor franceze se lasă însă aşteptată.

Marea Britanie: Măsuri dure şi ameninţări

Premierul britanic David Cameron a anunţat săptămâna trecută măsuri dure menite să-i descurajeze pe imigranţi să vină în Marea Britanie pentru a căuta azil. El a ameninţat că va reduce contribuţiile financiare pentru aplicanţii la azil respinşi, ceea ce ar afecta mii de familii, şi că le va îngreuna imigranţilor accesul la piaţa muncii. Mai mult, numai persoanele care au un permis de şedere valabil vor mai putea să închirieze locuinţe, iar proprietarii care nu le verifică actele acestora urmează să fie pedepsiţi cu amenzi şi vor risca şi până la cinci ani de închisoare. <"p>Pe de altă parte, angajatorii care angajează refugiaţi fără permis legal de şedere "vor simţi duritatea legii", a ameninţat ministrul britanic pentru migraţie James Brokenshire pentru BBC. Potrivit ziarului The Times, guvernul de la Londra plănuieşte să facă şi razii la firmele de curăţenie şi pe şantiere, acolo unde lucrează mulţi imigranţi.

Pe aceeaşi linie, ministrul britanic de externe Philip Hammond a criticat în termeni duri politica de azil şi refugiaţi a UE, susţinând că "diferenţa de standard de viaţă dintre Africa şi Europa înseamnă că vor exista întotdeauna milioane de africani care vor avea o motivaţie economică să vină în Europa". În opinia sa, ţările membre trebuie să ia măsuri mai dure împotriva refugiaţilor pentru ca să apere "standardul european de viaţă şi infrastructura sa socială" şi nu-şi pot permite să absoarbă un flux mare de imigranţi.

Şi politicienii germani consideră că fluxul de refugiaţi trebuie blocat. Ministrul de Interne german Thomas de Maiziere a declarat pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung că ”este inacceptabil şi o ruşine pentru Europa că 40% din aplicanţii pentru azil din Germania vin din Balcanii de Vest. Este foarte important să reducem numărul acestora”.

Mai mult, el a criticat faptul că solicitanţii de azil primesc în Germania 143 de euro pe lună bani de buzunar. ”Este absolut de înţeles că germanii pun întrebări critice dacă oameni din Albania şi Kosovo cer azil în ţara noastră, în locul refugiaţilor din zonele de criză ”, a mai spus politicianul CDU pentru FAZ.

Uniunea Creştin-Democrată vrea să treacă acum Kosovo, Albania şi Muntenegru pe lista ”statelor de origine sigure” pentru a-i putea respinge mai uşor şi mai repede pe solicitanţii de azil din aceste ţări care se declară refugiaţi politici.

Pe aceeaşi linie, Landul Bayern, condus de CSU, a anunţat că va lua măsuri pentru reducerea numărului de aplicanţi pentru azil din Balcani, prin construirea a doua facilităţi la graniţă care să fie dedicate exclusiv solicitanţilor de azil din Albania, Kosovo, Muntenegru şi din ţările considerate sigure din Balcani. Aceştia ar urma sa fie consiliaţi acolo să se repatrieze de bună voie cât mai repede, iar cererile lor de azil ar urma sa fie soluţionate în maxim două săptămâni. Cei respinşi ar urma să fie expulzaţi imediat după luarea deciziei.

Germania începe să fie şi ea depăşită de problema refugiaţilor. Doar în prima jumătate a anului 2015 au fost înregistrate peste 180.000 de cereri de azil la Oficiul pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF), mai multe decât în tot anul 2014.

Principala problemă este lipsa adăposturilor pentru aceştia. Multe dintre adăposturi sunt deja pline, iar imigranţii stau şi în corturi, grădini şi parcuri. În plus, lipseşte şi personalul necesar pentru a gestiona un asemenea flux migrator, iar numărul altercaţiilor şi bătăilor între imigranţi creşte în adăposturile arhipline.

Pe de altă parte, numărul atacurilor împotriva refugiaţilor este şi el în creştere puternică pe fondul propagării urii de către grupări de extremă dreaptă.

În acest context complicat, comunele cer mai mulţi bani pentru personalul Landurilor, care solicită la rândul lor fonduri guvernului federal, iar acesta reacţionează lent.

Recomandăm şi: Tragedia imigranţilor de la Calais şi neputinţa Europei

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.