Ce face Chişinăul pentru a restabili libera circulaţie în regiunea transnistreană (interviu)

”În pofida asumării unor angajamente clare, administraţia de la Tiraspol încalcă permanent dreptul la libertatea de circulaţie, prin instituirea unor restricţii nejustificate pentru accesul persoanelor în localităţile din stânga Nistrului: cerinţa completării aşa-numitei carte migraţionale la traversarea liniei administrative, percheziţionarea detaliată a mijloacelor de transport şi a bunurilor, introducerea în lista neagră a tuturor oficialilor şi funcţionarilor din autorităţile constituţionale, obligarea legitimării cu acte nerecunoscute pe teritoriul ţării şi aplicarea amenzilor pentru lipsa actelor respectiv”, arată oficialul moldovean.

***

Epoch Times: Ce pârghii aveţi pentru a contracara încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreană, având în vedere că de exemplu Promo-Lex a câştigat un proces istoric, la CEDO, împotriva Rusiei privind restrângerea dreptului la învăţământ, iar Moscova n-a ţinut cont de această hotărâre şi nu a plătit despăgubiri?

Trebuie precizat că rolul judiciar al CEDO oferă posibilitatea restabilirii drepturilor şi libertăţilor locuitorilor din regiunea în cauză. Cu toate acestea, Curtea nu poate soluţiona disputele geopolitice şi în consecinţă poate fi chiar împiedicată de ele să îşi desfăşoare activitatea propriu-zisă.

Curtea îşi pronunţă hotărârile, însă executarea lor reprezintă o adevărată provocare, iar cea mai mare dificultate de executare a deciziilor Curţii pune în evidenţă una dintre limitările autorităţii acesteia, şi anume voinţa politică a unui stat. De exemplu, prin modificările introduse în legislaţia rusă, Curţii Federale Constituţionale i se permite să decidă dacă principiile declarate de către un tribunal internaţional pot sau nu pot fi aplicate.

În particular, Federaţia Rusă ar putea să se abată de la obligaţia de a pune în aplicare o hotărâre CEDO, chiar dacă Comisia de la Veneţia a avertizat că aceste prevederi sunt incompatibile cu obligaţiile generale internaţionale asumate şi a solicitat abrogarea acestora, arătând că măsurile individuale prescrise în hotărârile Curţii, cum ar fi plata satisfacţiei echitabile, nu pot face obiectul unei evaluări de constituţionalitate.

Totodată, aş adăuga, ca soluţie primordială de contracarare a abuzurilor săvârşite de structurile transnistrene, retragerea necondiţionată a trupelor militare şi muniţiilor Federaţiei Ruse staţionate ilegal pe teritoriul ţării, dar şi transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii în una civilă cu mandat internaţional, în contextul în care prezenţa acestora se află în afara oricăror reglementări legale, având un impact negativ asupra soluţionării definitive a diferendului transnistrean şi constituind un impediment în restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Această retragere ar contribui efectiv şi substanţial la sporirea randamentului mecanismelor de monitorizare şi respectare a drepturilor omului în regiune.

În ce mod este încălcat dreptul la liberă circulaţie de către structurile transnistrene şi ce face Biroul de Reintegrare în această privinţă?

Reluarea liberei circulaţii între ambele maluri este indispensabilă şi trebuie să aibă loc conform angajamentelor asumate prin Acordul din 21.07.1992 şi Decizia protocolară din 27.02.2014 cu eliminarea tuturor barierelor artificial create şi asigurarea accesului nestingherit în localităţile din stânga Nistrului şi în municipiul Bender.

După cum cunoaşteţi, autorităţile moldoveneşti nu diferenţiază locuitorii regiunii transnistrene pe criterii discriminatorii, însă din păcate, în pofida asumării unor angajamente clare, administraţia de la Tiraspol încalcă permanent dreptul la libertatea de circulaţie, prin instituirea unor restricţii nejustificate pentru accesul persoanelor în localităţile din stânga Nistrului (cerinţa completării aşa-numitei „carte migraţionale” la traversarea liniei administrative, percheziţionarea detaliată a mijloacelor de transport şi a bunurilor, introducerea în lista neagră a tuturor oficialilor şi funcţionarilor din autorităţile constituţionale, obligarea legitimării cu acte nerecunoscute pe teritoriul ţării şi aplicarea amenzilor pentru lipsa actelor respective etc.).

Prin recenta cauză Turturica şi Casian – 30 august 2016, Curtea Europeană a relatat despre ilegalitatea acţiunilor administraţiei din regiune, care au sechestrat şi apoi au amendat proprietarii de autoturisme cu numere de înmatriculare moldoveneşti pe motivul „încălcării termenului de şedere” pe teritoriul regiunii. Pentru a-şi putea recupera automobilul, reclamanţii au fost obligaţi să achite „amenzi”, iar bunurile au fost restituite ulterior şi cu o întârziere mare de timp. Într-un final, aceste fapte au constituit ingerinţe ilegale în dreptul lor la proprietate, garantat de articolul 1 din Protocolul 1 la Convenţie.
Astfel, în scopul asigurării dreptului la libera circulaţie, autorităţile constituţionale vor urmări în continuare:
- intensificarea dialogului Chişinău-Tiraspol la toate nivelele (lideri, reprezentanţi politici, grupuri sectoriale de lucru) pentru a depăşi divergenţele existente şi a identifica soluţii practice la cele mai stringente probleme cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri;
- monitorizarea continuă a evoluţiei situaţiei în Zona de Securitate şi întreprinderea acţiunilor de menţinere a stabilităţii şi de optimizare a activităţii Comisiei Unificate de Control;
- urmărirea riguroasă a evoluţiei situaţiei drepturilor omului în regiune şi promovarea în măsura posibilităţilor a măsurilor de redresare a situaţiei în acest domeniu;
- acordarea suportului necesar Tiraspolului în implementarea Deciziei nr.1/2015 a Consiliului de Asociere UE-RM din 18.12.2015 privind aplicarea titlului V din Acordul de Asociere RM-UE (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
- realizarea proiectelor umanitare, sociale şi de infrastructură în Zona de Securitate şi în localităţile din stânga Nistrului, dar şi a iniţiativelor menite să consolideze încrederea între ambele maluri etc.

Ce urmăreşte Tiraspolul prin insistenţele sale de ai fi recunoscute plăcuţele de înmatriculare? Este acesta un pas către afirmarea statalităţii sau va fi folosită regiunea transnistreană de către Rusia în sensul ca partea sa controleze întregul, după ce reintegrarea ar avea loc?

Înregistrarea mijlocului de transport, şi nu plăcuţa de înmatriculare, este esenţială. Certificatul de înmatriculare moldovenesc va fi actul de identitate şi valabilitate a autoturismului care va accede în traficul internaţional.

Referitor la problematica autovehiculelor din regiunea transnistreană, aceasta este una istorică, fiind legată de implementarea cerinţelor Convenţiei de la Viena cu privire la traficul rutier din 08.11.1968, la care Republica Moldova este parte-contractantă.

Consider că pentru soluţionarea problemei legate de admiterea în traficul rutier internaţional a autovehiculelor din regiunea transnistreană este indispensabilă agrearea de către partea transnistreană a unui mecanism-cadru care să corespundă exigenţelor Convenţiei internaţionale enunţate, prin care să se prevadă obligativitatea înregistrării mijloacelor de transport respective la subdiviziunile teritoriale ale ÎS „CRIS” Registru”, cu eliberarea plăcuţelor şi certificatelor de înmatriculare de model neutru sau conform standardelor moldoveneşti, să se reglementeze o procedură de verificare a stării tehnice a automobilelor la staţii autorizate de organele competente ale R.Moldova cu eliberarea documentaţiei tehnice, precum şi să permită gestionarea unei baze de date funcţionale (inclusiv, pe linia Interpol şi Europol).

Astfel, înregistrarea mijlocului de transport, şi nu plăcuţa de înmatriculare, este esenţială în acest sens. Anume certificatul de înmatriculare moldovenesc va fi actul de identitate şi valabilitate a autoturismului care va accede în traficul internaţional, un exemplu relevant în acest context este cazul insulelor finlandeze Aland - (provincie autonomă, demilitarizată, vorbitoare de suedeză n.r).

Prin urmare, acest pas nu este o cedare, ci din contră o demonstrare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi a necesităţii de apropiere şi interacţiune permanentă a populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului.

Daniel Goinic este consultant principal la Direcţia Analiză şi Planificare, Biroul pentru Reintegrare, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova

Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean” de către redactorul ziarului Epoch Times care participă la acest program.

Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului” este finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) şi implementat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa şi Asia Centrală.