De ce România va beneficia puţin de pe urma TTIP (video)

”România este o economie mică care contribuie cu doar 0,25% la produsul intern global şi cu 0,27% la populaţia globală în prezent. Din păcate din 1984 încoace, România devine o economie din ce în ce mai mică”, a arătat parlamentarul PNL în cadrul conferinţei ”Provocările TTIP: unde se poziţionează România”, organizată astăzi de Fundaţia Konrad Adenauer în Aula ASE.

Liberala a citat un studiu realizat de Dullien şi Garcia în 2015, care analizează impactul TTIP asupra exporturilor ţărilor europene şi care plasează România pe locul 25 din 28 în clasamentul ţărilor membre care vor beneficia de Tratat. În opinia ei, o primă explicaţie este că România are o mare problemă de competitivitate şi ca urmare trebuie creat un Consiliu Naţional pentru Competitivitate.

În plus, ţara noastră consumă mai mult din import decât reuşeşte să exporte. ”Un sfert din exporturile româneşti se îndreaptă în afara UE, iar trei sferturi către statele membre. Exporturile româneşti extracomunitare reprezintă 10% din PIB, ceea ce ne aşează pe locul 2 în UE”, a explicat Andreea Paul, arătând că odată cu aprobarea TTIP balanţa comercială a României cu SUA se va îmbunătăţi.

O altă problemă semnalată de deputată este faptul că numărul de IMM-uri româneşti care exportă în afara UE este mai mic şi în comparaţie cu cel din Bulgaria. Prin eliminarea barierelor nontarifare în comerţul cu SUA, prin TTIP, România ar avea de câştigat pentru că în prezent IMM-urile sunt obligate să se conformeze la două feluri de standarde, europene şi americane.

Pe de altă parte, România riscă să fie asaltată de ”produse mai competitive decât ale noastre şi să pierdem din actualele locuri de muncă. Exporturile româneşti susţin 1,2 milioane locuri de muncă în România. Trei sferturi din locurile de muncă care stau la baza exporturilor româneşti au un nivel scăzut de calificare”, a avertizat Andreea Paul. În opinia ei, este nevoie de o definire a strategiei de participare a României la negocierile UE-SUA legate de TTIP şi de promovarea avantajelor competitive ale ţării noastre cu accent pe maşini şi unelte electrice, produse chimice, produse alimentare, mobilă etc.

Deocamdată, deputatul PNL a subliniat că niciunul din cele 31 de grupuri de lucru pe acest tratat nu este condus de un român, deşi există specialişti români activi în Comisia Europeană. Ea a reamintit şi că în afara studiului realizat sub egida CRPE (autori: Lucian Cernat şi Csilla Lakatos) nu a mai fost elaborat un studiu de impact de către guvern sau mediul academic pe efectele tratatului.

Andreea Paul a menţionat şi importanţa geopolitică şi economică a acodrului, arătând că ”TTIP vizează aproape jumătate din capacitatea mondială de producţie, 46% din PIB-ul global. Este o reacţie politică a UE şi SUA la demarajul Chinei. Primii doi actori comerciali globali încearcă să creeze cea mai mare piaţă de liber schimb din lume”.