CCR: Ponta are lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” în scandalul datoriilor Rompetrol

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, cu majoritate de voturi, să îl oblige pe premierul Victor Ponta să-şi asume ştergerea datoriilor Rompetrol, acuzându-l pe acesta de „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept”, scrie sâmbătă Gândul.

După circa şase luni de conflict politic, CCR îi lasă lui Victor Ponta o singură opţiune în ceea ce priveşte acordul semnată de Guvernul, în luna februarie, cu kazahii de la KazMunaiGaz pentru ştergerea datoriilor rafinăriei Rompetrol de la Năvodari - asumarea deciziei şi aprobarea acesteia prin hotărâre de Guvern.

În motivarea deciziei din 21 noiembrie, publicată la 21 decembrie în Monitorul Oficial, judecătorii evidenţiază că Parlamentul a încălcat Constituţia intrând în jocul Guvernului şi aprobând Memorandumul cu Rompetrol prin lege. Totodată, CCR îl acuză pe Victor Ponta de „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” prin iniţierea proiectului de lege în această formă.

CCR este de părere că termenii în care s-au semnat acordul duc la concluzia că este vorba de un contract de stat şi nicidecum de un memorandum, ceea ce ar înseamnă că Parlamentul s-a substituit Guvernului adoptându-l şi a încălcat principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”, votând un act normativ pentru un caz individual.

Prin această decizie, CCR îi răspunde şi premierului, care a susţinut că, odată atacat memorandumul, există riscul întrării în insolvenţă a rafinăriei Rompetrol.

„Decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului şi efectelor juridice pe care contractul de stat le produce între părţile semnatare”, a precizat CCR, dându-i lui Ponta şi soluţia pentru a pune în practică acordul - hotărârea de Guvern.

Deşi decizia a devenit oficială şi obligatorie în 21 decembrie, acest subiect nici măcar nu a fost discutat în şedinţa de Guvern din 23 decembrie.

Deja din luna noiembrie şefii Rompetrol ameninţau că îşi vor anula investiţiile de 350 de milioane de dolari planificate în cazul în care memorandumul nu va trece.

"Nu vom mai face nici o investiţie în România dacă memorandumul nu va fi aplicat, dacă nu există un semnal clar că investiţiile noastre sunt în siguranţă aici", a declarat atunci Azamat Zhangulov, vice-preşedinte senior al grupului Rompetrol.

Cum a ocolit legea Guvernul

Potrivit judecătorilor, Guvernul, intenţionat sau prin necunoaşterea legislaţiei în materie de drept comercial, drept internaţional public şi privat, a denumit memorandum şi în consecinţă a aplicat procedurile specifice tratatelor, care implică Parlamentul, ceea ce, în realitate, reprezenta un contract de stat.

„Memorandumul de înţelegere, ca instituţie juridică, desemnează un tratat care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica şi de a stinge drepturi şi obligaţii juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internaţional public”, reaminteşte CCR ce presupune memorandum, care are ca părţi statele naţionale.

Legislaţia defineşte în mod distinct şi noţiunea de contract de stat. Acordul semnat de Guvernului Ponta cu Rompetrol constituie „un contract de stat, o tranzacţie, guvernate de dreptul comercial care are ca finalitate stingerea unui proces aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti”, susţine CCR.

Aşadar, „denumirea convenţiei încheiate între părţi drept memorandum de înţelegere creează o evidentă confuzie cu privire la regimul juridic aplicabil acesteia, demonstrând o lacună în înţelegerea instituţiilor de drept al tratatelor, respectiv a celor privind contractele încheiate între părţi care au ca obiect existenţa, modalităţile, întinderea sau exercitareaa oricăror drepturi, actuale sau eventuale, susceptibile de a fi valorificate în justiţie”, reiese din motivarea judecătorilor.

CCR susţine că ştergerea datoriilor de circa 400 de milioane de dolari se poate realiza prin hotărâre de Guvern, adică cu semnătura prmierului: „În situaţia de faţă, stingerea litigiului se putea realiza pe calea tranzacţiei între statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor şi The Rompetrol Group NV, eventual aprobată printr-o hotărâre a Guvernului, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului, respectiv a pachetului de acţiuni al Rompetrol Rafinare”.

Parlamentul a încălcat Constituţia

Guvernul a mers însă pe o altă cale şi a calificat, în mod greşit, drept memorandum contractului de vânzare a unui pachet de acţiuni către The Rompetrol Grpul NV, controlată de KazMunaiGaz. Ulterior a fost iniţiat un proiect de lege care a fost aprobat în luna mai, în procedură de urgenţă, de către Parlament.

„Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, în condiţiile în care autoritatea executivă însăşi califică convenţia încheiată între părţi drept un contract de stat”, a explicat CCR.

Să aplici o lege în cazuri individuale este o încălcare clară a Constituţia, au declarat judecătorii.

Potrivit CCR, Parlamentul a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului în stat, principiul egalităţii în faţa legii, rolul constituţional al Parlamentului, intrând în aria de competenţă a Guvernului, şi obligativitatea respectării deciziilor anterioare ale CCR.

Această decizia de neconstituţionalitate a legii care aprobă memorandumul vine ca urmare a sesizării formulate în luna octombrie de preşedintele Traian Băsescu.