Câtă dreptate a avut Einstein?

Noi cercetări, prezentate la Adunarea Naţională de Astronomie din Manchester, au arătat că previziunile teoriei relativităţii generale, a lui Albert Einstein, sunt corecte cu o marjă de eroare de doar 1,7%
Constantin Eremita
03.04.2012

alte articole

Un fragment din manuscrisul original a lui Albert Einstein privind Teoria relativităţii generale (David Silverman / Getty Images)
Constantin Eremita
03.04.2012

Noi cercetări, prezentate la Adunarea Naţională de Astronomie din Manchester, au arătat că previziunile teoriei relativităţii generale, a lui Albert Einstein, sunt corecte cu o marjă de eroare de doar 1,7%, relatează The Telegraph.

Acest rezultat este cu atât mai surprinzător cu cât Albert Einstein şi-a dezvoltat teoria acum 96 de ani neavând la dispoziţie mijloacele experimentale pentru a o testa.

Echipa de cercetători, căreia îi se datorează aceste rezultate, este formată din cosmologi şi fizicieni de la Universitatea din Portsmouth şi de la Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră. Scopul lor nu a fost să valideze teoriile lui Einstein ci să măsoare rata de accelerare a expansiunii universului.

Istoria modernă a teoriilor ştiinţifice despre univers este una agitată. În 1916, Einstein, nemulţumit că teoria sa descria universul ca fiind într-o continuă mişcare, a introdus o constantă, numită constantă cosmologică, transformând astfel universul într-unul static, fără început şi fără sfârşit. Imediat după, descoperirile lui Edwin Hubble au indicat faptul că universul ar fi într-o continuă expansiune, fapt acceptat cu regret şi de către Einstein. Ca urmare a noilor informaţii, pentru fizicieni, constanta cosmologică şi-a pierdut importanţa.

În 1998, are loc o nouă întoarcere cu 180 grade faţă de ce se credea până atunci, prin descoperirea că expansiunea universului nu încetineşte ci accelerează. Rezultatul le-a adus lui Saul Perlmutter, Brian P. Schmidt, şi Adam G. Riess, premiul Nobel pentru fizică în 2011. Multe noţiuni teoretice au apărut pentru a ignore acest fenomen contraintuitiv: energie neagră, energie fantomatică, chintesenţă etc.

Cea mai simplă explicaţie s-a dovedit a fi tot teoria relativităţii a lui Einstein, prin modificarea constantei cosmologice. Rezultatele prezentate anul acesta la Manchester confirmă ce se presupunea, doar teoretic, că se întâmplă.

Will Percival, de Universitatea din Portsmouth, a zis: „Ceea ce rezultatele noastre arată, este că în modelul nostru, bazat pe teoria relativităţi generale, universul se comportă exact cum ne aşteptam.”

„Rata de expansiune se potriveşte exact cu teoria relativităţi generale, şi creşterea structurilor din univers se potriveşte de asemenea perfect.”

Dr. Rita Tojeiro a comentat: „Teoria lui Einstein a trecut cel mai stringent test de până acum, la nivel extragalactic .”

Beth Reid de la NASA a punctat adecvat importanţa actuală a lui Einstein: „Privim de un un miliard de ori mai departe decât privea Einstein când şi-a testat teoriile, dar totuşi pare că funcţionează.”

Până la urmă Einstein a avut dreptate, deşi nu în felul în care credea că are.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor