BEC îşi menţine poziţia: Este posibilă înfiinţarea unor noi secţii de votare în Diaspora

Biroul Electoral Central (BEC) îşi menţine poziţia prezentată fostului ministru de externe Titus Corlăţean, în care susţinea că este posibilă înfiinţarea de secţii de votare suplimentare în Diaspora, prin ordin al ministrului, precizările BEC răspunzând unei adrese trimise de Teodor Meleşcanu, actualul ministru al Afacerilor Externe.

După întâlnirea avută de reprezentanţii BEC cu Teodor Meleşcanu, BEC a transmis marţi seară, în cadrul unui comunicat de presă, că solicitările MAE au fost analizate şi supuse votului şi deciziei:

"La adresa anterioară a Ministerului Afacerilor Externe (...) transmisă Biroului Electoral Central prin intermediul Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi având acelaşi obiect, respectiv solicitarea de a se preciza dacă Hotărârea nr 4H/2014 «permite emiterea, în condiţii de legalitate, a unui ordin de completare a listei secţiilor de votare din străinătate», Biroul Electoral Central a răspuns în mod direct Ministerului Afacerilor Externe prin adresa nr. 1391/C/7.11.2014 şi îşi menţine punctul de vedere exprimat prin această adresă".

În răspunsul anterior adresat MAE, în 7 noiembrie, se precizează că după discuţiile cu ministrul Titus Corlăţean, BEC a adoptat decizii şi hotărâri care să clarifice normele legale privind înfiinţarea de noi secţii de votare în Diaspora.

"Comunicatele emise de Biroul Electoral Central reprezintă poziţia oficială a acestuia şi un mijloc de a aduce la cunoştinţă publică hotărârile şi deciziile adoptate de acest organism colegial, în limitele atribuţiilor sale legale", mai precizează BEC.

Referitor la solicitarea MAE privind posibilitatea ca membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare care nu se prezintă în ziua votului să poată fi înlocuiţi cu persoanele propuse de MAE, BEC arată ca şi-a menţinut punctul de vedere exprimat anterior, respectiv că în cazul în care numărul maxim de membri din secţiile de votare din străinătate nu este întrunit, acesta poate fi completat din lista întocmită de MAE.

MAE a propus de asemenea ca, în tabelul în care sunt trecuţi alegătorii care votează, adică lista suplimentară, să fie înscrise doar datele privind nume şi prenume, CNP şi localitatea de domiciliu. BEC a menţionat că solicitarea excedează atribuţiile BEC, schimbarea modelului listei de votare fiind posibilă doar printr-un act normativ "cu cel puţin aceeaşi forţă juridică", adică printr-o hotărâre de Guvern cum este cea care stabileşte actuală formă a tabelului.

MAE a mai consultat BEC şi în ceea ce priveşte posibilitatea legală "ca unele secţii de votare să îşi desfăşoare activitatea la al doilea tur de scrutin la alte adrese, fără schimbarea numărului secţiei de votare şi a celorlalte elemente constitutive".

La această întrebare, BEC a precizat că, potrivit legii, organizarea şi numerotarea secţiilor din străinătate reprezintă o atribuţie exclusivă a Ministerului Afacerilor Externe.

Menţionăm că prevalându-se de lipsa unui temei legal, ministrul de externe Teodor Meleşcanu, ca şi predecesorul său Titus Corlăţean a refuzat deschiderea de secţii de votare noi pentru românii din diaspora.

Numeroşi cetăţeni din ţară şi străinătate consideră că refuzând suplimentarea secţiilor de votare, deschiderea lor în zone noi şi creşterea intervalului de votare, statul român împiedică deliberat românii din Diasporă să-şi exercite cel mai important drept cetăţenescdenunţând faptul MAE că este pus în slujba PSD.

Amintim că la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie s-a iscat un adevărat scandal după ce mii de persoane din străinătate nu au putut vota datorită modului defectuos în care au fost organizate alegerile: un număr mare de români s-au deplasat din localităţi aflate la distanţe considerabile de o secţie de votare, au stat ore întregi la cozi interminabile (între 2 şi 7 ore), iar în final foarte mulţi nu au mai reuşit să voteze.