"În spatele dronei ar putea fi o casă" - Şeful Apărării explică de ce nu au fost doborâte dronele ruseşti care se plimbau prin România
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a explicat marţi seara, DIGI24, motivele pentru care dronele care au pătruns marţi în spaţiul aerian naţional nu au fost lovite, deşi au fost ridicate mai multe avioane de la sol.
„Pilotul trebuie să prindă drona aia, s-o vadă, să o blocheze pe radarul avionului să zică «asta-i ţinta», ca să ştie când lansează rachetă. În spatele dronei ar putea fi o casă, ar putea fi o eoliană, de exemplu. Este un spaţiu foarte aglomerat pentru radar în Dobrogea şi din cauza eolienelor. N-au avut timp, n-au avut contact vizual. Şi, ca un detaliu, am mai avut două avioane ridicate. La 5 după-amiază, mai erau două drone care veneau peste Marea Neagră. Noi le vedeam, veneau peste Marea Neagră, se văd cumva din timp şi avem timp să ridicăm avioanele, Marea Neagră e un spaţiu peste care poţi să vezi uşor ca radar, şi acelea au dispărut de pe radar. Probabil au picat undeva în apă”, a declarat Ionuţ Moşteanu.
De asemenea, ministrul a precizat că piloţii nu au nevoie de aprobări de la preşedintele ţării sau de la şeful apărării pentru a doborî o dronă, ci, conform legii, doar de la comandantul misiunii.
„Există asta în legislaţie. Au aprobarea şi au avut şi astăzi aprobarea de a da jos acea dronă. Şi de aici încolo intervine o treabă foarte complicată şi anume că trebuie să o vadă, trebuie să vadă acea dronă, să aibă contact vizual, să o prindă cu radarul avionului, să o blocheze pe radar drona, aparatele astea având o amprentă radar foarte mică, mai ales asta, Gerbera, este o dronă din spumă poliuretanică, n-o văd radarele bine. Dispărea, n-o vedeau foarte bine pentru că nu are amprentă. Radarele pe care şi noi şi toţi aliaţii NATO le avem sunt făcute să vadă avioane, nu drone de spumă poliuretanică. Există în ţintele de capabilităţi, de înzestrări pentru Armata Română şi radare performante. Va mai dura până vom avea aceste radare ultramoderne, care să acopere un spaţiu cât mai mare al României”, a adăugat Ionuţ Moşteanu.
În plus, ministrul a subliniat că nu se poate acţiona fără o evaluare corectă a situaţiei.
„Se întâmplă ce s-a întâmplat şi în Polonia, nu suntem în război. Nu putem să tragem fără a ne gândi la consecinţe. Evaluarea consecinţelor şi pagubelor colaterale într-o ţară care se află pe timp de pace este diferită de o ţară care se află în război, care este dispusă să rişte mai mult. De exemplu, ca o rachetă sau un proiectil de 20 mm de pe tunul de bord al avionului să se ducă 4 kilometri, să rişti să lovească pe cineva. Lucrurile sunt asimetrice. Din punctul ăsta de vedere, nimeni nu are pe flancul de est suficientă antiaeriană să-şi protejeze fiecare metru de graniţă. Rusia provoacă. Încercăm să doborâm aceste drone. Pe lângă avioane, avem şi anti-aeriană la sol, dar din nou, nu avem fiecare metru de graniţă acoperit de anti-aeriană. Asta e realitatea. Polonezii nu au nici ei, iar polonezii au buget de 40 şi ceva de miliarde, noi avem buget de 8 miliarde şi iată că nici ei nu au totul”, a adăugat Ionuţ Moşteanu.
Întrebat când va funcţiona sistemul antidrone avut în vedere pentru protejarea flancului estic al NATO, Ionuţ Moşteanu a spus că este un sistem foarte bun şi a fost testat în Ucraina, unde a fost folosit cu mult succes: „Am primit noi unul, Polonia unul. Sistemul este în România de ceva vreme, şi aici, şi în Polonia. Provocarea pe care o avem şi noi este să integrăm acele sisteme în sistemele de comandă şi control ale NATO. În Ucraina este război, acolo sunt alte alte soluţii. Şi acţionează ca o ţară în război, cu legislaţia adaptată la război. Noi trebuie să ne integrăm cu sistemele NATO. Aici mai sunt nişte provocări, lucrăm împreună cu aliaţii”.
„Nu tragi cu rachete deasupra României în orice condiţii, şi asta este decizia pe care ei au luat-o. Sau cu tunul de bord. Eu cred că au avut toate informaţiile şi au luat o decizie înţeleaptă. Da, îmi doresc să le doboare. Îmi doresc mai mult decât oricare dintre noi. Militarii nu au nevoie de ordinul ministrului ca să dea jos o dronă. Piloţii şi militarii de la sol angajaţi în operaţiune au această aprobare de a da jos dronele din partea comandantului misiuni.
Deci, eu sunt informat înainte să intre dronele în spaţiu aerian, că suntem pregătiţi. Piloţii au această autorizaţie de la comandant. De aici încolo, momentul în care el apasă pe buton, este decizia lui şi numai a lui. Şi e bine că e aşa, pentru că dacă tragem cu rachetele oricând, după orice dronă, o să avem alte probleme”, a precizat ministrul Apărării.
La finalul intervenţiei, Ionuţ Moşteanu a arătat reacţia statului român faţă de Rusia atunci când aceasta a lansat drone pe teritoriul României.
„După fiecare astfel de eveniment, colegii de la Ministerul de Externe au chemat ambasadorul rus şi au înaintat un protest. Este ceea ce se face în cadrul diplomatic. Dincolo de asta, Rusia trebuie să se uite atent la NATO. N-am ce mesaj să le dau eu lor. Eu mă uit la români, la aliaţii noştri, şi ştiu că NATO este cea mai mare putere militară, ăsta este un lucru care ne protejează pe fiecare dintre noi. Rusia să facă bine să plece din Ucraina, pentru că suferă şi ei, şi tot poporul lor pentru ambiţiile unui dictator”, a mai spus Moşteanu.
Reamintim că marţi radarele MApN au detectat în spaţiul aerian naţional drone ruseşti în zone din judeţele Tulcea şi Galaţi. Două aeronave F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Borcea iar două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la baza aeriană Mihail Kogalniceanu, pentru a monitoriza situaţia. Mai multe detalii aici.
