Mişcarea Umbrelelor ar putea aduce mari schimbări în Hong Kong

La peste o lună după ce protestele pro-democraţie dispersate s-au transformat într-o mişcare socială fără precedent, cererea iniţială ca oamenii să aibă dreptul să-şi aleagă propriul lor lider (fără intervenţia Chinei) încă este valabilă. Beijing-ul nu a cedat niciun pic dar manifestanţii par să rămână pe poziţii şi la fel de hotărâţi.

“Unii spun că Partidul Comunist a pierdut această întreagă generaţie în Hong Kong”, a spus un manifestant. “Această mişcare politică a fost consolidată în minţile noastre. O întreagă generaţie a învăţat cum să vorbească cu voce tare.”

Chiar dacă manifestanţii rămân într-un blocaj cu oficialii oraşului cu privire la cererile pentru reforme electorale, analiştii politici spun că Hong Kong-ul ar putea fi locul naşterii unei noi generaţii conştiente care va continua lupta pentru democraţie şi va ieşi şi în viitor pe străzi dacă este nevoie.

Această mişcare socială a căpătat numele de Mişcarea Umbrelelor, datorită umbrelelor folosite de manifestanţi împotriva gazelor lacrimogene utilizate de poliţişti în încercarea lor de dispersa protestele.

Deşi, în cea mai mare parte a istoriei sale, rezidenţii Hong Kong-ului s-au concentrat mai degrabă pe afaceri şi nu pe politică, totuşi în prezent aceştia au adoptat în mare o altă poziţie faţă de nedreptăţile puse la cale de regimul de la Beijing.

Hong Kong-ul a fost returnat Chinei de către Anglia în 1997, cu condiţia ca timp de 50 de ani oraşul să se bucure de autonomie şi de o serie de drepturi la care doar visează cetăţenii din China continentală. După mai multe amânări, China a declarat că este de acord ca Hong Kong-ul să organizeze alegeri “libere” în 2017 pentru şeful oraşului dar cu o singură condiţie: Beijing-ul va înfiinţa un comitet loial conducerii chineze comuniste care va selecta candidaţii pentru alegeri. Practic, alegătorilor nu le rămâne decât să voteze un lider al oraşului care, cel mai probabil, se va supune Partidului Comunist Chinez.

Dezbaterea asupra viitorului politic al Hong Kong-ului a devenit o obsesie pentru o generaţie tânără, cândva apatică, dar tot mai neliniştită că trebuie să crească într-un oraş tot mai polarizat economic şi tot mai indisponibil – de exemplu, preţurile la locuinţe sunt extrem de ridicate.

Chiar şi după înlăturarea baricadelor – nu se ştie precis când va fi – mişcarea aceasta va trebui continuată şi va necesita promovarea unui număr tot mai mare dintre liderii săi tineri în birourile legislative, deţinute acum de veterani ai partidelor pro-democraţie din Hong Kong.

Va fi o luptă pe termen lung în faţa unei linii tot mai dure afişate de autorităţile centrale din Beijing.

Suportul pentru mişcarea de protest a fost din ce în ce mai mare în ciuda nemulţumirilor unora dintre rezidenţii oraşului datorită tulburării traficului şi afacerilor.

Potrivit unui sondaj întocmit în intervalul 8 - 15 octombrie de Universitatea Chineză din Hong Kong, 38% dintre rezidenţii oraşului susţin protestele, procent în creştere faţă de 31% cât era înregistrat la mijlocul lunii septembrie. Opoziţia faţă de proteste a scăzut de la 46 la 36%.

Tinerii sunt mult mai uniţi şi acelaşi sondaj a dezvăluit că peste 60% dintre rezidenţii oraşului cu vârste între 15 şi 24 de ani susţin protestul, numai 8% din rezidenţii opunându-se acestei categorii.

Funda galbenă, un simbol al protestelor pro-democraţie, a devenit tot mai prezentă pe uniformele şcolare şi în pozele de profil postate pe Facebook.

Astfel, protestele din Hong Kong au schimbat calculele politice prin adăugarea unei ameninţări reprezentate de nesupunerea civilă tot mai intensă şi de grupurile de proteste tot mai bine organizate, conform unui analist de la Universitatea Chineză.

Analistul mai susţine că este pentru prima dată de la fondarea Hong Kong-ului în 1840 când există o mişcare în masă condusă de studenţi. “Administraţia din Hong Kong se teme cel mai mult de faptul că, acum, studenţilor şi altor cetăţeni nu le mai este frică de poliţie”, a declarat analistul.

În plus, presiunea economică îşi joacă şi ea rolul ei. Conform indexului Demographia, Hong Kong-ul a fost declarat în acest an piaţa cu cele mai puţin disponibile locuinţe în funcţie de preţ, cu preţuri medii pe locuinţă de 15 ori mai ridicate decât salariul mediu anual.

De asemenea, unii rezidenţi mai vârstă ai Hong Kong-ului au dubii că manifestanţii vor obţine vreo concesie din partea unui guvern chinez care urmăreşte în permanenţă să îşi întărească priza asupra puterii.

Andy Lee, un agent de asigurări în vârstă de 57 de ani, a declarat că el susţine cauza studenţilor, în principiu, dar a adăugat că nu vede rezultate reale luând naştere din toată această situaţie.

Unii dintre rezidenţii oraşului văd în proteste ultima şansă a Hong Kong-ului pentru democraţie, deoarece oficialii guvernului central chinez fac presiuni şi influenţează tot mai mult oraşul semiautonom.

“Nu putem lăsa guvernul să decidă totul”, a declarat Kem Lum, student în afaceri şi care a stat pe străzi alături de ceilalţi manifestanţi mai mult de o lună. “Dacă această mişcare Occupy se opreşte acum, vor avea loc alte acţiuni pentru a spune guvernului ceea ce simt oamenii.”