Misterul dosarelor Epstein. Cine a fost implicat şi ce rămâne ascuns?
Zeci de mii de documente au fost făcute publice de membri ai Congresului legate de Jeffrey Epstein, finanţistul discreditat şi condamnat pentru abuz sexual, care aruncă lumină asupra comunicărilor sale cu şi despre persoane influente, inclusiv preşedintele SUA.
Săptămâna trecută, membri democraţi ai Congresului au publicat trei emailuri referitoare la Trump şi Epstein, iar apoi membrii republicani au publicat peste 20.000 de emailuri, relatează The Guardian.
Dar problema nu s-a încheiat – şi este posibil să fie publicate şi mai multe documente în curând.
Trump şi-a schimbat acum poziţia faţă de publicarea dosarelor, solicitând Camerei Reprezentanţilor să voteze marţi pentru a obliga Departamentul de Justiţie să elibereze mai multe documente despre Epstein, deşi anterior se opusese ideii.
În campania sa, Trump a spus că va publica aşa-numitele „dosare Epstein”, documente privind investigaţiile penale asupra fostului său prieten, care a murit în închisoare prin spânzurare în 2019. Dar de când a preluat funcţia, Trump pare să fi încălcat această promisiune, iritând aliaţi fervenţi din cercurile MAGA care de mai mulţi ani au cerut publicarea documentelor.
Epstein cunoştea persoane influente din toate taberele politice şi le număra printre prieteni. Publicarea documentelor a devenit un apel pentru a dezvălui mai multe detalii despre Epstein, inclusiv cum şi-a făcut banii şi gradul de implicare al celor care l-au susţinut în activitatea sa infracţională, mai ales cei cu avere şi influenţă politică.
La începutul lunii iulie, Departamentul de Justiţie al SUA a spus că nu va publica mai multe documente, argumentând că ar putea afecta victimele şi insistând că nu există o „listă de clienţi”.
Refuzul de a publica documentele a stârnit tensiuni în rândul dreptei, unii republicani insistând puternic să fie făcute publice, în timp ce alţii minimalizau problema sau îl susţineau pe Trump. Democraţii au profitat de acest conflict, cerând Congresului să oblige publicarea documentelor şi criticând ipocrizia lui Trump.
Ce sunt „dosarele”? Ce fel de documente conţin?
Guvernul federal deţine o „cantitate imensă” de documente de la şi despre Epstein, legate de cazurile sale penale, conform declaraţiilor Procurorului General Pam Bondi relatate de presă. Aceasta include registrele de zbor ale avioanelor private şi contacte, cunoscute uneori sub numele de „cartea neagră” – deja postată online.
Un memorandum publicat de Departamentul de Justiţie în iulie arată că agenţia a căutat în bazele de date, hard disk-uri şi spaţii fizice pentru informaţii legate de Epstein, găsind „peste 300 de gigabytes de date şi dovezi fizice”.
În aceste dosare se aflau imagini şi videoclipuri cu Epstein şi victimele sale, unele minore, şi peste 10.000 de videoclipuri şi imagini descărcate cu „material ilegal de abuz sexual asupra copiilor şi altă pornografie”.
Unele documente legate de Epstein sunt sub sigiliu judiciar. De exemplu, un judecător federal a respins săptămâna aceasta o cerere a Departamentului de Justiţie de a desecretiza transcrierile marelui juriu într-o anchetă penală din sudul Floridei. Unele dintre documentele care au fost odată sigilate au fost desecretizate, inclusiv unele desecretizate la începutul anului 2024, care identificau numele persoanelor incluse în depoziţii şi moţiuni care anterior erau enumerate ca John Doe (anonim).
„O mare parte din material este supusă sigilării judiciare. Doar o fracţiune din acest material ar fi fost făcută publică dacă Epstein ar fi fost judecat, deoarece sigilul servea doar pentru a proteja victimele şi nu expunea alte terţe părţi la acuzaţii de ilegalitate”, spune memorandum-ul Departamentului de Justiţie.
Există, de asemenea, preocupări serioase privind identificarea victimelor dacă unele documente vor fi publicate. Departamentul a spus că Epstein a avut mai mult de 1.000 de victime, unele minore, toate suferind traume unice.
„Informaţiile sensibile legate de aceste victime sunt răspândite în întreg materialul. Acesta include detalii specifice precum numele şi înfăţişarea victimelor, descrieri fizice, locul naşterii, asociaţi şi istoricul locurilor de muncă”, se arată în memorandum.
Există o „listă de clienţi”?
În memorandum, departamentul spune că nu există o „listă de clienţi”, deşi aceasta a fost o revendicare veche şi un apel pentru cei implicaţi în cazul Epstein, în special în dreapta.
„Nu s-au găsit dovezi credibile că Epstein ar fi şantajat persoane proeminente ca parte a acţiunilor sale. Nu am descoperit dovezi care să fundamenteze o investigaţie împotriva unor terţi neacuzaţi”, se arată în memorandum.
Julie K. Brown, jurnalistă de investigaţie la Miami Herald care investighează cazul Epstein de mai mulţi ani, a spus la începutul acestui an că „nu există o listă de clienţi Jeffrey Epstein. Punct. Este o invenţie a internetului – şi un mod de a defăima oameni.”
Într-un interviu acordat revistei The Atlantic, Brown a spus că ideea listei este un „fals indiciu” care pare să fi luat naştere dintr-un registru telefonic compilat de iubita lui Epstein, Ghislaine Maxwell, adesea numit „cartea neagră”. În registru figurau persoane precum Trump şi alte celebrităţi, dar şi grădinarii, frizerii şi alte persoane din anturajul lui Epstein, a spus Brown.
Citiți și Jeffrey Epstein l-a consiliat pe Steve Bannon în timpul campaniei mediatice pro-Trump din 2018
Ce a spus Trump despre dosare?
După moartea lui Epstein, Trump a făcut o postare pe Twitter în care susţinea că Bill şi Hillary Clinton ar fi fost implicaţi în moartea sa. De asemenea, a declarat jurnaliştilor că are întrebări cu privire la posibilitatea ca Bill Clinton să fi vizitat celebra insulă a lui Epstein.
În timpul campaniei electorale pentru alegerile din 2024, Trump a afirmat, când a fost întrebat, că va declasifica dosarele Epstein, deşi le-a acordat o prioritate mai mică decât dosarelor referitoare la 11 septembrie şi asasinarea lui John F. Kennedy.
„Nu vrei să afectezi vieţile oamenilor dacă acolo există lucruri false, pentru că există foarte multe lucruri false în toată acea lume”, a spus el atunci.
Bondi a afirmat la începutul anului că Departamentul de Justiţie va publica o listă a clienţilor lui Epstein, declarând pentru Fox News că aceasta „este pe biroul meu pentru revizuire” – deşi ulterior a spus că se referea la dosare de caz şi nu la o listă de clienţi.
Citiți și Nouă dezvăluiri şocante din seria documentelor legate de Jeffrey Epstein, proaspăt publicate
Departamentul a publicat unele informaţii, numite „prima fază a dosarelor”, pentru influenceri de dreapta, dar acestea nu conţineau multe informaţii noi.
Trump s-a enervat tot mai mult pe cei care cereau publicarea dosarelor şi a minimalizat întreaga controversă ca fiind „plictisitoare” şi o „înşelătorie”, ceva de care „nimănui nu-i pasă”.
„Am avut mai mult succes în 6 luni decât poate orice preşedinte din istoria acestei ţări, iar tot ce vor să discute, cu insistenţe puternice din partea ştirilor false şi a democraţilor înfometaţi după succes, este înşelătoria Jeffrey Epstein”, a scris pe Truth Social pe 16 iulie.
Dar, iată că o schimbare a avut loc în atitudinea preşedintelui american: duminică, 16 noiembrie, el a spus că dosarele ar trebui publicate.
„Republicanii din Camera Reprezentanţilor ar trebui să voteze pentru publicarea dosarelor Epstein, pentru că nu avem nimic de ascuns şi este timpul să trecem peste această înşelătorie a democraţilor comisă de nebuni radicali de stânga pentru a distrage atenţia de la Marele Succes al Partidului Republican, inclusiv victoria noastră recentă asupra 'închiderii' democraţilor”, a scris el pe Truth Social.
Este Trump menţionat în dosare?
Da. Se ştie că Trump a fost la un moment prieten cu Epstein. Includerea numelui său în documente nu înseamnă că a fost implicat în activităţile infracţionale ale lui Epstein.
Documentele publicate de membri democraţi ai comisiei de supraveghere a Camerei includeau un email de la Epstein către biograful lui Trump, Michael Wolff, în care Epstein spunea despre Trump: „Desigur, ştia despre fete, deoarece i-a cerut lui Ghislaine să se oprească”. În alt e-mail, l-a numit pe Trump „câinele care nu a lătrat”.
Epstein trimitea regulat e-mailuri despre Trump, de obicei cu conotaţii negative.
„Am întâlnit nişte oameni foarte răi. Niciunul însă la fel de rău ca Trump. Nu are niciun pic de decenţă în el”, scria într-un e-mail.
Căror întrebări ar putea răspunde aceste dosare?
Există multe întrebări legitime la care aceste dosare ar putea aduce lumină despre Epstein şi cercul său.
Cum şi-a făcut Epstein banii este încă de mare interes, la fel şi modul în care şi-a finanţat vasta sa operaţiune de trafic sexual. Deseori numit finanţator, Jeffrey Epstein deţinea o avere considerabilă, incluzând două insule private şi un avion privat.
Ron Wyden, senator democrat din Oregon şi membru de frunte al comisiei financiare a Senatului, a declarat pentru New York Times că patru bănci majore au „semnalat tranzacţii de peste 1,5 miliarde USD – inclusiv mii de transferuri bancare pentru cumpărarea şi vânzarea de opere de artă pentru prieteni bogaţi, taxe plătite lui Epstein de persoane înstărite şi plăţi către numeroase femei”.
Încă există întrebări privind eventualele legături cu serviciile de informaţii. Bondi a spus jurnaliştilor: „Că ar fi agent, nu am cunoştinţă despre asta. Vom reveni cu un răspuns în acest sens.”
Citiți și Căsuţa poştală a lui Epstein dezvăluie reţele de cadouri, tactici de PR şi obiceiuri ciudate
Fostul prim-ministru israelian Naftali Bennett a negat că Epstein ar fi fost agent israelian, o afirmaţie frecvent făcută fără dovezi.
„Acuzaţia că Jeffrey Epstein ar fi lucrat cumva pentru Israel sau Mossad într-o reţea de şantaj este categoric şi total falsă”, a spus Bennett.
Şi suspiciunea asupra modului în care a murit Epstein persistă. Departamentul de Justiţie a publicat un video de 11 ore cu înregistrări din închisoare înainte şi după moartea sa, deşi par să lipsească aproape trei minute de filmare, ceea ce atrage o atenţie suplimentară. Bondi a spus că lipsa filmării e din cauza resetării sistemului video de către Biroul Penitenciarelor.
Mai sunt multe de descoperit despre cum Epstein a reuşit să evite justiţia atât de mult timp. Brown, jurnalista Miami Herald, a spus pentru The Atlantic că „întrebarea mea persistentă” se întoarce la 2008, când Departamentul de Justiţie a decis să nu-l urmărească complet pe Epstein după ce autorităţile locale şi de stat investigau iniţial infracţiunile sale.
„Cine erau oamenii din spatele acestor decizii la început? Pentru că dacă şi-ar fi făcut treaba, dintre toţi aceşti oameni în 2006, 2007 şi 2008 – dacă toţi cei care lucrau pentru noi, publicul american, şi-ar fi făcut treaba, nu am fi fost aici acum. Multe dintre aceste persoane nu ar fi devenit niciodată victime”, a spus Brown.
