"Am fost sub turci, am fost sub ruşi, ce, acum vreţi să ne băgaţi sub ăştia de la UE?!" - Cum funcţionează propaganda rusă
Expertul în securitate naţională Iulian Fota, fost secretar de stat în MAE, a vorbit, într-o emisiune B1 TV, despre modul în care propaganda rusă afectează Republica Moldova.
Iulian Fota: Vă daţi seama ce disperaţi sunt ruşii dacă rostogolesc prostii atât de gogonate, care pot fi atât de uşor de combătut şi de verificat, apropo de chestia asta cu închiderea bisericilor ortodoxe, e un argument absolut pertinent, sau apropo de o teorie rusească copilărească că Republica Moldova diluează statalitatea dacă intră în Uniunea Europeană. Păi nu există formă mai importantă şi mai puternică de a întări statalitatea decât aderarea la Uniunea Europeană. Bun, ar fi şi NATO, dar chiar şi Uniunea Europeană, pentru că odată ce ai intrat în grup, confirmă şi consfinţeşte odată în plus graniţele tale şi întăreşte suveranitatea.
Deci Republica Moldova în Uniunea Europeană va fi mai bine protejată în integritatea ei teritorială şi în suveranitatea ei decât dacă ar rămâne în afară pradă, ca să zic aşa, a diferitelor forţe geopolitice din regiune. Argumentele ruşilor sunt absolut penibile, din păcate, şi nivelul de educaţie este atât de firav şi unii oameni gândesc într-o manieră atât de precară, încât pur şi simplu cumpără prostiile astea.
Am văzut un român de-al nostru, că era clar că era român după cum vorbea, că avea accent bun, vorbea româneşte bine şi spunea: „Hai, domnule, să fiu sub Uniunea Europeană, am fost sub turci, am fost sub ruşi, ce, acum vreţi să ne băgaţi sub ăştia?” Păi dacă omul ăla în mintea lui, şi într-un fel poate că nu e vina lui, compară un regim de dominaţie cum a fost cel otoman sau cel rus, sovietic şi ţarist înainte, cu Uniunea Europeană, e clar că omul ăla, săracul, nu înţelege ce este Uniunea Europeană şi nu realizează că ăsta este cel mai favorabil regim pe care Republica Moldova în momentul ăsta îl poate avea.
Jurnalist: Dar şi faptul că aceste naraţiuni de propagandă funcţionează foarte bine în mediul din Republica Moldova, nu este şi o dovadă că noi, europenii, în România, am pierdut totuşi războiul informaţional?
Iulian Fota: De pierdut? Nu ştiu, vedem rezultatul dacă l-am pierdut sau nu. Dar, în mod cert, nu facem ce trebuie, nici ei la Chişinău, nici noi în România. Şi aici ţările astea sunt, cum să spun, mai surori ca niciodată pentru că ambele nu vor să înţeleagă importanţa comunicării strategice, ambele nu vor să înveţe de la cei care fac comunicare strategică foarte bine, cum sunt de exemplu britanicii, deşi cel puţin în România britanicii au venit, numai eu ştiu vreo două cazuri, două workshop-uri finanţate şi organizate de ei, ca să ne explice cum se face o comunicare strategică.
Nici fraţii noştri de la Chişinău, nici noi nu vrem să facem o educaţie, cum să vă spun, a oamenilor dezvoltându-le conştiinţa istorică. Păi, eu am studenţi, şi bănuiesc că şi dumneavoastră, care sunt născuţi, unii dintre ei, nu după '90, ci după 2000, gândiţi-vă că în 2000 are 24 de ani astăzi. Deci am studenţi de 18, 19, 20 de ani care nici după ce am intrat noi în NATO nu prea înţeleg bine ce mare lucru este că suntem în organizaţiile astea, că ei săracii n-au stat la cozi la ambasade pentru o amărâtă de viză ca să poţi să te duci două săptămâni, cum am făcut eu până în Belgia şi după aceea să te întorci.
Deci, statul român şi, din păcate, şi cel de la Chişinău, e foarte superficial, neglijează, şi asta pentru că nici la noi unii nu vor ca adevărul istoric să fie bine înţeles, pentru că acum Republica Moldova, ca Republica Moldova, dar o să avem oricum, într-un fel sau altul, rămâne să vedem, o forţă importantă în viitorul Parlament al României, nu ştiu, 15%, poate 20% dacă n-avem noroc, de oameni care cred în românism numai cu daci, care exclud complet orice conexiune cu Traian şi Imperiul Roman şi neagă latinitatea noastră, ceea ce e foarte pe placul ruşilor.
Ruşii în continuare, în Republica Moldova, susţin acea teorie a moldovenismului, considerându-i pe aceşti „moldoveni” între ghilimele slavi, deci negându-le originea latină. Zaharova are nişte declaraţii "de toată frumuseţea", numai anul ăsta, vreo trei sau patru, efectiv de negare a latinităţii fraţilor noştri din Republica Moldova. Deci când ai tu propriile tale probleme cu idioţii tăi utili, care fără să-şi dea seama fac jocul ruşilor, nu le e greu ruşilor să împrăştie toate prostiile astea şi, repet, luând în calcul diferenţa de nivel de educaţie, că România, fiind pe picioarele ei, nu în lumea sovietică, de bine, de rău, ne-am salvat un anumit nivel de cunoaştere, de educaţie, în Republica Moldova lucrurile sunt ceva mai dramatice în privinţa asta şi faptul că, totuşi, după 34 de ani, circulă atât de bine porcăriile ruşilor, e şi vina noastră.
Sunt multe de discutat aici, adică, în final, nu e momentul acum, poate că nici nu trebuie pusă toată bucătăria intimă a statului pe masa unei televiziuni. Dar statul român încă mai are foarte multe lucruri de făcut în relaţia cu Republica Moldova, tocmai ca să dea o şansă corectă celor care trăiesc acolo.
Acum, pe măsură ce vorbesc cu dumneavoastră, încep să accesez tot felul de lucruri mai vechi. Am fost acum 10 sau poate chiar 12 ani la Chişinău şi am avut şansa, cred că am fost invitat la o facultate de ştiinţe politice să am o discuţie cu studenţii de acolo, şi am descoperit o manieră foarte rusească de înţelegere a relaţiilor internaţionale. Eu, ştiind un pic ce e în mintea ruşilor, mi-am dat seama repede că studenţii de acolo mai degrabă înţeleg geopolitica prin perspectiva ruşilor, şi nu a românilor şi a occidentalilor.
Discutând un pic în pauză cu ei, mi-au spus că ei învăţau relaţii internaţionale după cărţi ruseşti. Şi când i-am întrebat, de ce cărţi ruseşti, mi-au spus că sunt ieftine, sunt la îndemână, ei le trimit, facem rost uşor de ele. Vorbim de acum 10-12 ani, deci erau oameni - cei mai tineri, nu ştiu dacă mai învaţă limba rusă, dar aceia ştiau şi rusă foarte bine sau bine şi le era mult mai la îndemână. Şi mă gândeam, dom'le, zic, păi asta este şi vina statului. Pentru că nu punem la dispoziţie acestor studenţi instrumente în limba română ieftine sau în limba engleză, ca oamenii să înveţe relaţii internaţionale plecând de la o optică occidentală, nu de la una rusească.
Deşi e adevărat că e şi un pic de fudulie locală. Pentru că şi profesorimea de acolo are pretenţia că e o moşie a lor, ograda lor, în fine, nu întotdeauna noi suntem bine priviţi când mergem să ajutăm, m-am lovit de chestiile astea. Dar totuşi, trecând peste aceste asperităţi, nu ştiu dacă poţi să blamezi tânărul respectiv că, datorită unei situaţii financiare precare, el se descurcă cum poate şi cărţile ruseşti fiind mai ieftine, le citeşte pe alea.
Jurnalist: În acelaşi timp vorbeam de aceste naraţiuni care funcţionează foarte bine în societatea din Republica Moldova. Oamenii lui Putin vorbesc despre pace. Vă dau un singur exemplu. Irina Vlah, candidat independent, a fost un başcan al Găgăuziei, are sloganul electoral "Irina Vlah, preşedintele păcii".
Iulian Fota: Eu am o părere bună despre Irina Vlah, ca să vă spun un secret, am văzut la ea rezonabilitate. O ştiu bine. Dânsa nu mă cunoaşte pe mine, dar eu o ştiu bine pe dânsa. Până la urmă am lucrat şi la Cotroceni 6 ani, deci sunt lucruri pe care le-am studiat şi le-am învăţat. Ea nu ştia limba română când a fost numită în funcţie iniţial. S-a străduit, a învăţat limba română. A fost deschisă spre dialog şi spre cooperare cu România. A cerut ajutoare de la statul român şi, dacă nu mă înşel, sunt inclusiv nişte unităţi de învăţământ pe acolo modernizate şi refăcute, reparate cu banii statului român. A fost în vizită pe aici de mai multe ori.
Deci, doamna Vlah, aş pune-o în aceeaşi categorie cu Ion Ceban, politicieni moldoveni care sunt rezonabili, raţionali, se adaptează contextului, înţeleg că România nu poate fi neglijată, nu vor să neglijeze România, găsesc disponibilitatea să coopereze cu România şi cel puţin pentru chestiunea asta că a învăţat limba română şi încearcă, dacă, cum să spun, dacă nu cumva cred că ar putea să fi devenit pentru ea o limbă la fel de importanţă ca limba rusă. Pentru mine, cel puţin lucrul ăsta a contat. Altfel, ea e o femeie foarte inteligentă, dar are şi o doză mare de oportunism, că declaraţia asta este o doză de oportunism.
Moldovenii, după ce au pierdut războiul din Transnistria, au dezvoltat o fobie de-asta pe scară largă, la război, şi şi-au pierdut ca popor încrederea într-o soluţie militară pentru ţara lor. În Republica Moldova, dacă măreşti bugetul apărării, te costă voturi. Cred că e singura ţară din Europa unde este absolut nepopular să dai bani la armată. De aceea e o umbră de armată, pentru că populaţia n-a vrut mărirea, sporirea, creşterea acelei instituţii.
Deci, sunt o serie întreagă de elemente psihologice, dezvoltate şi, în timp, datorită apartenenţei la Imperiul Ţarist şi, evident, şi cel de-al Doilea Război Mondial şi-a pus amprenta, dar şi datorită faptului că, repet, pierzând războiul din Transnistria, un război în care ei nu au fost ajutaţi un pic de România, dar şi după aceea - s-au uitat ruşii urât la noi şi ne-am potolit - au rămas singuri şi după ce au pierdut războiul, că, din păcate, l-au pierdut, repet, ei şi-au pierdut orice fel de interes pentru o soluţie militară la problemele lor.
De aceea privesc neutralitatea un pic altfel decât credem noi şi în continuare mizează pe instrumentul diplomatic, un minister al reintegrării. Deci, în Republica Moldova, în organigrama Guvernului, găseşti acea instituţie foarte interesantă şi foarte importantă, care are ca problematică principală gestionarea Transnistriei.
